Foto: Cartier
Jacques Cartier, directorul Cartier Londra, care călătorea frecvent în India în anii 1920 și 1930 în căutare de pietre prețioase, le spunea acestor bijuterii „hinduse”. Primul colier în acest stil creat de Cartier (pe care, de-a lungul timpului, l-a purtat prințesa Carolina de Monaco) a fost realizat în 1901 pentru regina Alexandra a Regatului Unit. Soțul ei, Eduard al VII-lea, tocmai urcase pe tron după moartea mamei sale, regina Victoria.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Alexandra avea nevoie de un colier care să se potrivească cu rochiile colorate din mătase indiană, pe care i le dăruise Mary Curzon, soția viceregelui Indiei. Ideea de a combina diamante, rubine, smaralde și safire într-o singură bijuterie i s-a părut perfectă. Aceasta a devenit baza stilului Tutti Frutti, lansat de Cartier în anii 1920, când designurile inspirate din Orient, amestecate cu Art Deco, erau la modă. Familiile regale și moștenitoarele celebre erau fascinante de bijuteriile purtate de Maharajahii care vizitau Parisul, relatează ABC.
Frații Cartier, Louis și Jacques, erau fascinați de culturile orientale
Jacques spunea că în India culoarea și lumina sunt fără sfârșit și că a vrut să surprindă acest mister și această strălucire în bijuteriile sale. Jacques Cartier călătorise, în 1911, în India, cu ocazia încoronării regelui George al V-lea al Marii Britanii. Acolo a descoperit tehnici străvechi de șlefuire a safirelor, rubinelor și smaraldelor, cu motive de fructe și frunze. A importat numeroase pietre și a aplicat tehnicile bijuteriilor hinduse la măiestria Cartier.
Colecția Tutti Frutti
Realizată de-a lungul secolului XX, aparține și astăzi în mare parte casei Cartier și a fost mereu dorită de colecționari. Colierele, brățările și cerceii cu pietre prețioase șlefuite formează o combinație spectaculoasă de exotism și modernitate. Acestea erau mai accesibile decât alte bijuterii Cartier ale vremii, deoarece multe dintre pietrele indiene nu erau la fel de perfecte precum cele folosite în Europa. În acest caz, însă, culoarea primează în fața purității.
Un colier emblematic iubit de Carolina de Monaco
Cel mai cunoscut colier creat de Cartier în stilul Tutti Frutti a fost „Colierul Hindu”, realizat în 1936 la comanda franțuzoaicei Daisy Fellowes, moștenitoarea imperiului de mașini de cusut Singer. Bijuteria a fost compusă din pietre prețioase vechi. Inițial, colierul avea un șnur de mătase ca sistem de închidere, înlocuit ulterior cu o închidere cu două safire. Această bijuterie spectaculoasă, avea 785 de pietre prețioase — majoritatea diamante, smaralde, safire și rubine.
Colierul se inspira dintr-un model creat anterior pentru maharajahul de Patna. Partea centrală, cu două mari boboci de safir șlefuiți, smaralde, frunze de rubin și diamante tăiate „navette”, putea fi transformată și într-o broșă. Se diferenția însă de bijuteriile indiene prin abundența de safire, care în India erau considerate aducătoare de ghinion.
Datorită lui Daisy Fellowes, acest tip de bijuterie a devenit popular. Romancieră și poetă, editor francez la Harper’s Bazaar, creatoare de tendințe în modă și muză a Elsei Schiaparelli, Fellowes a fost prototipul femeii „chic” a anilor ’30. Căsătorită cu un prinț francez și apoi cu un bancher britanic, a lansat mai multe trenduri decât orice altă femeie a secolului XX, inclusiv purtarea bijuteriilor pe pulovere.
Consumând cocaină și având o limbă ascuțită și uneori crudă, Fellowes a părăsit Harper’s Bazaar pe motiv că se plictisea. În 1935, Daisy a organizat un Bal Oriental unde a etalat toate bijuteriile sale de preț. În anul următor, a comandat celebrul „Colier Hindus”, probabil cel mai iconic exemplu al stilului Tutti Frutti, unic prin numărul mare de pietre și flexibilitate. Avea și cercei asortați din smaralde și diamante.
Modificat în 1963
Mondena a purtat pentru prima dată „Colierul Hindus” de Cartier într-un pictorial realizat de fotograful Cecil Beaton pentru Harper’s Bazaar, iar apoi la celebrul Bal al Secolului de Aur, organizat în Palazzo Labia din Veneția, în 1951. După moartea ei, în 1962, colierul și cerceii au fost moșteniți de fiica ei cea mare, prințesa Emmeline, contesă de Casteja, care i-a dus la Cartier în 1963 pentru a fi modificați. S-a realizat un colier fix și un nou sistem de închidere cu cele două mari safire care formau anterior partea centrală.
În 1991, la cinci ani după moartea contesei de Casteja, colierul și cerceii au fost scoși la vânzare și cumpărați cu peste două milioane și jumătate de euro. Astăzi fac parte din colecția privată a casei Cartier și au fost expuși în numeroase expoziții. Colierul și cerceii au fost împrumutați prințesei Carolina de Monaco pentru Balul Crucii Roșii organizat la Monte Carlo în vara lui 1994.
Una dintre ultimele creații Tutti Frutti de Cartier a fost „Colierul Rajasthan”, creat în 2016, cu un șirag de smaralde afgane de peste 343 de carate, completat cu rubine, safire, smaralde și diamante în formă de fructe, frunze și flori. În centru se află un spectaculos smarald rotund de Columbia, de peste 136 de carate, șlefuit cu motive florale în atelierele din Jaipur, India.
