Cele mai sănătoase și cele mai puțin sănătoase uleiuri / Ce beneficii și ce riscuri aduc fiecare dintre ele pentru sănătate 

Uleiuri din semințe sau uleiuri din fructe FOTO: Dreamstime/ Elena Schweitzer

Uleiurile din semințe sunt subiect de dezbatere intensă în ultima vreme, ridicând temeri cu privire la efectele lor asupra sănătății. Săptămâna aceasta, un studiu publicat în jurnalul Gut a generat titluri care comparau uleiurile din semințe cu un „combustibil” pentru cancerul de colon — însă deja unii experți au spus că aceste titluri sunt înșelătoare. Pentru a înțelege mai bine situația, iată ce trebuie să știi despre uleiurile din semințe, conform CBS News.

Ce sunt uleiurile din semințe

Spre deosebire de alte uleiuri vegetale, care sunt obținute din fructele plantelor, uleiurile din semințe sunt extrase din semințele acestora. De exemplu, uleiul de floarea-soarelui provine din semințele de floarea-soarelui, ceea ce îl face un ulei din semințe, în timp ce uleiul de măsline este extras din măslinele întregi, care sunt fructul plantei.

Unele uleiuri din semințe, cum ar fi cel de susan, au și arome intense și pot adăuga savoare unui preparat sau unui dressing, motiv pentru care sunt populare în multe bucătării.

Ce riscuri pentru sănătate prezintă?

„Pe baza dovezilor pe care le avem, uleiurile din semințe nu prezintă niciun risc pentru sănătate”, a declarat Kristina Petersen, profesor asociat de științe nutriționale la Universitatea Penn State, pentru CBS News. „De fapt, studiile arată că înlocuirea grăsimilor precum untul și alte grăsimi animale cu uleiuri din semințe îmbunătățește nivelul colesterolului din sânge și reduce riscul de boli precum afecțiunile cardiace și diabetul de tip 2.”

Dr. Steven Shamah, directorul departamentului de endoscopie de la Spitalul Lenox Hill, a declarat pentru CBS News că „totul trebuie consumat cu moderație”. La fel ca toate uleiurile, și uleiurile din semințe conțin grăsimi, care sunt esențiale pentru o dietă echilibrată, dar în anumite cantități. De asemenea, tipul de grăsime — saturată sau nesaturată — contează. Grăsimile saturate, care se găsesc în carne, produse lactate și nuca de cocos, pot crește atât colesterolul „bun”, cât și pe cel „rău”, motiv pentru care aportul lor trebuie limitat. Asociația Americană a Inimii recomandă ca grăsimile saturate să nu depășească 5-6% din aportul caloric zilnic.

(articolul continuă mai jos)

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:


Uleiurile din semințe sunt bogate în grăsimi nesaturate, care pot fi atât mononesaturate, cât și polinesaturate. Cercetările sugerează că aceste grăsimi pot reduce colesterolul „rău” și îl pot crește pe cel „bun”. Aceste uleiuri sunt, de asemenea, bogate în acid linoleic, un acid gras omega-6, care este esențial pentru funcțiile organismului, dar trebuie echilibrat cu acizii grași omega-3, a explicat Shamah. „Acidul linoleic, care se găsește în cantități mici în uleiurile din semințe, este benefic; însă, în cantități mari, poate pune stres asupra multor tipuri de bacterii benefice din microbiom”, a adăugat el, menționând că supra-consumul este frecvent în dietele moderne deoarece uleiurile din semințe sunt utilizate în multe alimente procesate.

De ce unii consideră uleiurile din semințe dăunătoare 

Criticii uleiurilor din semințe susțin că acidul linoleic, un acid gras omega-6 prezent în aceste uleiuri, se descompune în toxine atunci când este folosit pentru gătit, provocând inflamații, slăbirea sistemului imunitar și contribuind la apariția bolilor cronice. Deși acidul linoleic poate fi transformat în acid arahidonic în organism, experții spun că acest lucru nu este un motiv de îngrijorare.

Petersen a menționat că aceste afirmații despre „produse toxice secundare” sunt frecvente pe rețelele sociale, însă datele din studiile clinice arată că markerii inflamației nu se modifică atunci când oamenii consumă acid linoleic omega-6. În plus, doar un procent foarte mic (aproximativ 0,2%) din omega-6 este convertit în acid arahidonic, conform Spitalului General Massachusetts.

Dr. Christopher Gardner, profesor de medicină la Universitatea Stanford și specialist în nutriție la Centrul Stanford de Prevenție, a declarat pentru Asociația Americană a Inimii că această teorie despre acizii grași omega-6 este greșită. Deși omega-6 poate avea un efect pro-inflamator, nivelul inflamației asociate cu acesta nu s-a dovedit a fi dăunător. „Omega-6 este un tip de grăsime polinesaturată de care organismul are nevoie, dar pe care nu o poate produce singur, așa că trebuie obținută din alimentație”, a spus Gardner. „Grăsimile polinesaturate ajută la reducerea colesterolului rău, scăzând astfel riscul de boli cardiovasculare și accident vascular cerebral. Asociația Americană a Inimii susține includerea acizilor grași omega-6 într-o dietă sănătoasă.”

Oamenii nu își dau seama cât de multe uleiuri din semințe consumă, deoarece acestea se găsesc în multe alimente procesate. Însă, în loc să demonizăm uleiurile din semințe, Gardner consideră că problema reală este consumul excesiv de alimente ultra-procesate, care pot avea efecte negative asupra sănătății din cauza conținutului ridicat de sirop de porumb bogat în fructoză, zahăr și sodiu.

Lista uleiurilor din semințe utilizate pe scară largă

Uleiurile din semințe utilizate frecvent includ:

  • Ulei de rapiță
  • Ulei de porumb
  • Ulei de floarea-soarelui
  • Ulei din semințe de dovleac
  • Ulei din semințe de chia
  • Ulei de susan
  • Ulei de arahide
  • Ulei din sâmburi de struguri
  • Ulei de soia

Lista uleiurilor utilizate pe scară largă care nu provin din semințe

Uleiurile care nu sunt obținute din semințe includ:

  • Ulei de măsline
  • Ulei de avocado
  • Ulei de cocos

Fiecare dintre aceste uleiuri are beneficii unice, așa că le poți include în alimentație în funcție de nevoi. Uleiul de măsline este excelent pentru sănătatea inimii, cel de avocado pentru piele și ochi, iar cel de cocos pentru energie și sistemul imunitar.

Iată ce avantaje oferă fiecare:

Ulei de măsline

1️ Bogat în grăsimi mononesaturate – Conține acid oleic, care are proprietăți antiinflamatoare și susține sănătatea inimii.
2️ Reduce riscul bolilor cardiovasculare – Studiile arată că ajută la scăderea colesterolului „rău” (LDL) și la creșterea celui „bun” (HDL).
3️ Susține funcția cerebrală – Poate reduce riscul de Alzheimer și declin cognitiv datorită conținutului de antioxidanți.
4️ Protejează împotriva inflamațiilor – Conține polifenoli, compuși cu efect antiinflamator, benefici pentru articulații și sistemul imunitar.
5️ Îmbunătățește digestia – Poate ajuta la prevenirea ulcerelor gastrice și susține sănătatea intestinului.

Ulei de avocado

1️ Bogat în acizi grași sănătoși – Conține grăsimi mononesaturate, benefice pentru inimă și colesterol.
2️ Sursă excelentă de vitamina E – Ajută la menținerea sănătății pielii și la protecția împotriva îmbătrânirii premature.
3️ Susține sănătatea ochilor – Conține luteină, un antioxidant esențial pentru protecția retinei.
4️ Reduce inflamația – Poate ajuta în afecțiuni inflamatorii precum artrita.
5️ Bun pentru gătit la temperaturi înalte – Are un punct de ardere ridicat, ceea ce îl face ideal pentru prăjire și sotare.

Ulei de cocos

1️ Conține trigliceride cu lanț mediu (MCT) – Aceste grăsimi sunt ușor digerabile și oferă energie rapidă.
2️ Susține metabolismul – Poate contribui la arderea grăsimilor și la reglarea greutății corporale.
3️ Proprietăți antimicrobiene – Conține acid lauric, care ajută la combaterea bacteriilor și virusurilor.
4️ Bun pentru piele și păr – Hidratează și protejează pielea, având efecte emoliente și antifungice.
5️ Susține sănătatea creierului – Unele studii sugerează că poate ajuta în prevenirea bolilor neurodegenerative.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *