Sursa Foto: Guy Bell
Ruta cultural-turistică „Povestea vinului din podgoria Lechinţa”, lansată de Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) “Turism în Bistriţa-Năsăud” şi acreditată de ministerul de resort la sfârşitul anului 2023, a început să capete notorietate în rândul grupurilor restrânse, care caută experienţe personalizate, în locuri inedite şi mai puţin aglomerate, transmite Agerpres.
Ruta include vizitarea, pe o perioadă de cinci zile, a opt crame din arealul viticol Lechinţa, din care şase aflate în judeţul Bistriţa-Năsăud şi două în judeţul Mureş.
Promovarea rutei s-a făcut în noiembrie 2023 şi în primăvara anului 2024, prin infotrip-uri la care au fost invitaţi specialişti în turism, ghizi şi turoperatori, iar primii turişti au început să apară în vara anului trecut.
Directorul ADI “Turism în Bistriţa-Năsăud”, Răzvan Cerceja, a declarat miercuri, pentru AGERPRES, că de la lansarea rutei s-a observat o tendinţă de a reduce numeric grupurile de turişti şi de a le oferi experienţe personalizate – o caracteristică a turismului postpandemic.
„Celor care au participat la infotrip-uri le-a plăcut foarte mult şi deja vând bine. Anul trecut chiar au avut tururi importante, prin iulie anul trecut au fost primii turişti. Dar ei tot vin, în mod regulat, în grupuri mai mari sau mai mici. (…) Sunt şi grupuri formate din două persoane câteodată, care plătesc un tur ghidat cât ar plăti un grup mare. Asta este noutatea, după pandemie: grupurile acelea mari pe care le ştiam noi, care veneau cu autocare, au început să fie mult mai flexibile. Vin în grupuri mai mici, cu experienţe dedicate lor, personalizate”, a explicat Cerceja.
O altă cerinţă observată în turismul viticol este aceea de a include vizitarea cât mai multor obiective culturale şi turistice din zonă, astfel că în ruta “Povestea vinului în podgoria Lechinţa” au fost prinse mai multe biserici evanghelice fortificate, castelele de la Posmuş, Arcalia (judeţul Bistriţa-Năsăud), Brâncoveneşti, Gurghiu, Lăpuşna şi Gorneşti (judeţul Mureş), casele memoriale ale scriitorilor Liviu Rebreanu şi George Coşbuc, porţiuni din Via Transilvanica, centrele istorice ale localităţilor Bistriţa şi Reghin, casa costumului popular din comuna Salva, complexul balnear Băile Figa şi lacul de acumulare Colibiţa.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
„Potenţialul turismului oenologic în judeţ este maxim”, consideră Răzvan Cerceja, care se bucură că a reuşit să convingă toate cramele din podgoria Lechinţa să colaboreze pentru crearea acestei rute turistice, unele dintre ele având deja propriile facilităţi de cazare.
Potrivit directorului ADI, la sfârşitul acestei luni sau cel târziu înainte de Paşti se are în vedere organizarea unui alt infotrip, având în vedere că au fost incluse noi obiective cultural-turistice, iar din luna mai până în luna octombrie sunt aşteptaţi turiştii dornici să exploreze această zonă viticolă mai puţin cunoscută.
Denumirea generică de „Podgoria Lechinţa” se referă la viile şi cramele din arealul din jurul Bistriţei, regiunea deluroasă a Someşului Mare şi Mureşului din nord-estul Podişului Transilvaniei.
Conform datelor comunicate AGERPRES de către Direcţia pentru Agricultură Bistriţa-Năsăud, suprafaţa viticolă a judeţului, la nivelul anului trecut, a fost de 528 de hectare, din care 510 hectare cultivate cu soiuri pentru vin (313 hectare cu soiuri nobile şi 197 de hectare cu soiuri hibride).
Aproximativ 70% din suprafeţele cultivate cu soiuri nobile au beneficiat de fonduri europene pentru reconversie.
Producţia de struguri de anul trecut a fost, în schimb, la jumătate faţă de nivelul înregistrat în 2023, suprafeţele cultivate cu viţă-de-vie fiind afectate de îngheţul din primăvara trecută şi de vijeliile însoţite de grindină din vara lui 2024.
