Ce este fenomenul bliss point și cum se folosește de el industria alimentară pentru a crea produse care provoacă dependență

Ți s-a întâmplat vreodată să dai vina pe lipsa de voință pentru punga de chipsuri golită în câteva minute? Sau te-ai întrebat de ce e atât de greu să te oprești la un singur biscuit sau o bomboană? OK, responsabilitatea e mereu personală, depinde de noi să ne oprim. Dar realitatea e ca nu e foarte ușor, pentru că toate produsele ultraprocesate sunt create urmând o rețetă foarte bine studiată ca ele să fie practic irezistibile.

Iar acest caracter al alimentelor ultraprocesate de a fi irezistibile este dat proporția și dozajul fin dintre gustul dulce, sărat și o doză de grăsime – un fel de triadă a „gustului”. Ei, bine acesta este fenomenul numit bliss point: punctul de fericire maximă creat de un amestec irezistibil care generează o anume stare de dependență și care ne împiedică să ne oprim din a mânca ceva ce, din perspectivă rațională, știm că nu ar trebui să mâncăm, sau măcar nu așa mult.

Cine a descoperit acest fenomen, exploatat de industria alimentară

Bliss point înseamnă literalmente „punctul de fericire maximă” indusă de consumul unui aliment. A fost descoperit în anii ’70 de cercetătorul american Howard Moskowitz și calculat prin algoritmi și formule matematice. Reprezintă combinația ideală de zahăr, grăsimi și sare, exploatată de industria alimentară pentru a crea produse ultraprocesate „optimizate” care să „implice senzorial clientul și să-l fidelizeze”, explică nutriționista Arianna Rossoni pentru publicația cu profil gastronomic cookist.it.

Acest amestec, diferit de la produs la produs și adaptat publicului țintă, stimulează intens creierul. Când consumăm acel aliment, creierul eliberează dopamină – un neurotransmițător asociat cu plăcerea. Însă această plăcere nu este niciodată deplină, așa că vrem mai mult.

Cum folosește industria alimentară conceptul de „bliss point”

Industria alimentară a exploatat cu abilitate acest concept, obținând produse foarte gustoase, vândute în mari cantități, gândite și create să fidelizeze consumatorii. Aceste alimente ultraprocesate, nu mai este un secret, sunt intens modificate în structură, gust, consistență și durata de viață: bogate în zahăr, grăsimi hidrogenate, sare, coloranți, conservanți, aditivi.

Produse precum chipsuri, biscuiți, mezeluri, pizza congelată, sucuri acidulate sau snacksuri dulci și sărate sunt concepute pentru a crea o stimulare intensă a creierului. Gustul nu mai e perceput natural, iar alimentele generează o adevărată dependență. În plus, consistența (crocantă, cremoasă) și aromele artificiale contribuie la această plăcere senzorială intensă.

Cum arată produs ideal care crează acest tip de efect

Din punctul de vedere al specialiștilor în marketing, un produs reușit din acest punct de vedere are următoarele caracteristici:

• trebuie să fie irezistibil și să ofere plăcere imediată, dar de scurtă durată

• trebuie să creeze fidelizare, fără să aducă însă consumatorul la punctul de saturație

• trebuie să fie practic, aparent ieftin și atrăgător vizual

A fost demonstrat științific că dacă se depășește acest „bliss point”, apare dezgustul – ceea ce arată cât de fin este echilibrul. Acest punct diferă la copii și adulți, deci produsele sunt calibrate diferit pentru fiecare categorie.

Strategii pentru a nu cădea în capcana produselor ultraprocesate

Potrivit nutriționistei citate, primul pas este acela de a ne reeduca gustul către alimente simple, naturale  și nutritive: fructe, legume, carne, pește, ouă, preparate de sezon. Este necesar un efort de voință pentru a reduce dependența de potențiatori de gust și grăsimi.

În cazul copiilor, este important să nu demonizăm mâncarea „interzisă”, ci să le oferim exemple bune și alternative sănătoase, cum ar fi: deserturi de casă cu conținut cât mai redus de zahăr sau îndulcite cu miere sau fructe, gustări precum fructe uscate, biscuiți de casă, iaurt natural cu miere și fulgi de ciocolată. Totodată, ei pot fi ținuți departe de tentații, ceea ce îi face să deprindă de mici un comportament corect, consultându-i și implicându-i în prepararea meselor.

O altă strategie importantă, pentru adulți și copiii deopotrivă, mai spune nutriționista italiană, este aceea de a începe ziua cu un mic dejun echilibrat și care să ajute la stabilizarea glicemiei. O glicemie la un nivel corect reduce pofta de a ronțăi alimente concepute special pentru a ne ține „prizonierii” lor.

Sunt de preferat, așadar, alimentele în stare cât mai puțin prelucrată și de evitat produsele cu lungi liste de ingrediente, cu aditivi cu denumiri greu de înțeles, grăsimi hidrogenate sau îndulcitori, care maximizează profitul companiilor dar ne sabotează sănătatea. O filosofie pe care cunoscutul gânditor contemporan Michael Pollan o rezumă în cuvintele „nu mânca nimic din ce străbunica ta nu ar mânca”.