Ce este dieta autoimună (AIP)? Poate fi benefică pentru persoanele cu inflamație sau tulburări autoimune – Tania Fântână, nutriționist

mancare, ochi sanatosi, tania fantana, vedere, omega-3 Sursa foto: G4Food

Protocolul autoimun sau dieta autoimună (AIP) este o dietă de eliminare concepută pentru a elimina și a înlocui anumite alimente cunoscute ca fiind inflama-torii pentru organism. Această dietă poate fi benefică pentru persoanele cu inflamație cronică sau pentru cele care suferă de tulburări autoimune.

În prezent, cunoaștem peste 100 de boli autoimune, printre care cele mai cunoscute sunt: artrita psoriazică, artrita reumatoidă, boala celiacă, diabet de tip 1, boli inflamatorii intestinale (IBD) cum ar fi boala Crohn sau colita ulceroasă, tiroidita Hashimoto, psoriazis și scleroza multiplă.

Sistemul imunitar este un aliat foarte bun al organismului uman în lupta sa cu virusurile, bacteriile, toxinele, celulele canceroase și cu tot ce amenință starea de bine și sănătatea. Un sistem imunitar însă foarte activ nu mai face distincția între dușmanii organismului și propriile structuri, ajungând să le atace. Așa apar bolile autoimune.

Știm că alimentația influențează modul în care bolile de care suferim deja ne afectează și că putem preveni chiar apariția lor, prelungindu-ne astfel starea de sănătate.

Alimentele pe care le cunoaștem ca fiind dăunătoare sunt incluse în această categorie pentru că, pe lângă faptul că au multe calorii și puțini nutrienți, au și un rol proinflamator în organism.

Cum funcționează această dietă?

Există două etape: una de eliminare a alimentelor ce provoacă inflamație intestinală și alta de reintroducere a lor. De obicei, prima etapă se prelungește până când încep să se simtă efecte favorabile organismului. Apoi, la fel ca în cazul diversificării la bebeluși, alimentele se reintroduc treptat și doar unul câte unul, timp de câteva zile, pentru a se observa la care anume organismul reacționează prompt cu simptome neplăcute.

Prima fază implică eliminarea alimentelor despre care se crede că provoacă inflamație intestinală, dezechilibre la nivelul microbiotei intestinale sau un răspuns imunitar crescut. În această fază, alimente precum cerealele, leguminoasele, nucile, semințele, legumele solanacee (roșii, vinete, ardei, cartofi), ouăle și lactatele sunt complet eliminate.

De asemenea, trebuie evitat tutunul, alcoolul, cafeaua, uleiurile, aditivii alimentari, zaharurile rafinate și procesate, precum și anumite medicamente, cum ar fi medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene (AINS).

Odată ce apare o îmbunătățire semnificativă a simptomelor și a stării generale de sănătate, faza de reintroducere poate începe. În această fază, alimentele evitate sunt reintroduse treptat în alimentație, pe rând, în funcție de toleranța persoanei.

Scopul acestei faze este de a identifica alimentele care contribuie la apariția simptomelor unei persoane și de a reintroduce alimentele care nu provoacă niciun simptom, continuând evitarea sau eliminarea alimentelor care cauzează disconfort.

În această fază, alimentele trebuie reintroduse pe rând, la o distanță de 5-7 zile între ele, înainte de a reintroduce un alt aliment. Astfel, există suficient timp pentru a observa dacă vreunul dintre simptome reapare înainte de a continua procesul de reintroducere.

Alimentele care sunt bine tolerate pot fi adăugate înapoi în dietă, în timp ce cele care declanșează simptome ar trebui evitate în continuare. Este important de știut că toleranța alimentară se poate schimba în timp. De aceea, se poate repeta testul pentru alimentele care au creat simptome inițiale.

Atenție! Un aliment nou introdus va fi eliminat din consum înainte de introducerea altuia, pentru că, dacă apare un simptom neplăcut, alimentul problemă să poată fi identificat rapid.

Cantitatea de consum a alimentului nou introdus trebuie să fie mică la început, iar apoi, dacă simptomele neplăcute nu apar, ea poate fi crescută.

Cum arată un meniu potrivit acestei diete?

  • Mic dejun: iaurt de cocos cu fructe sau paste tartinabile din legume (pâinea poate fi înlocuită cu o felie de cartof dulce).
  • Gustare de fructe: salată de fructe: căpșuni, banane și afine.
  • Prânz: supă cremă de legume/peste sau fructe de mare pe grătar cu salată/pulpe de pui cu salată de sfeclă roșie.
  • Cină: salată de mango, avocado și somon/supă cremă de brocoli.

Deși ținerea unei diete exclusiviste este destul de la modă în zilele noastre, sfatul meu este să faceți cât mai puține liste cu mâncarea privită ca fiind dușman și să învățați, în primul rând, să mâncați ordonat, mai puțin procesat, să luați mesele cât de cât la timp, să beți apă, să dormiți mai mult, să mai închideți laptopul și să ieșiți afară, să nu lăsați orice pală de vânt din exterior să vă deturneze de la planul vostru cu voi.

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *