Ce dietă trebuie să urmeze cei care suferă de endometrioză, potrivit nutriționistului Tania Fântână

Endometrioza este o afecțiune în care țesutul similar celui din cavitatea uterină (endometrul) se dezvoltă în afara uterului. Ea implică adesea ovarele, trompele uterine și peritoneul (foița care căptușește cavitatea pelvină). În multe cazuri, țesutul endometriozic se extinde și în afara zonei pelvine, afectând organele învecinate. Endometrioza se poate regăsi la nivelul sistemului urinar, la nivelul intestinului. Ea a fost descoperită pe aproape toate organele din corp.

Stadializarea endometriozei se realizează în funcție de extensia leziunilor și poate fi cu afectare minimă sau severă, de la endometrioză de gradul I până la gradul IV.

Cel mai frecvent simptom al endometriozei este durerea. Boala este încadrată în top 20 cele mai dureroase boli. Este important de știut faptul că stadiul bolii nu se corelează cu intensitatea simptomelor. Astfel, un stadiu incipient de boală poate provoca dureri severe, iar un stadiu avansat de boală poate provoca simptomatologie minimă.

Printre factorii care favorizează apariția acestei boli se numără:

• prima menstruație la vârstă fragedă;
• menstruații abundente care durează mai mult de o săptămână;
• nivel crescut de estrogeni în corp;
• indice de masă corporală scăzut;
• antecedente familiale;
• afecțiuni ale tractului reproductiv.

Această boală se dezvoltă de regulă la debutul menstruației. Se ameliorează odată cu apariția unei sarcini și dispar spre menopauză, dacă nu se urmează un tratament de substituție hormonală cu estrogen.

Primul plan de tratament este cel medicamentos, iar dacă acesta nu dă roade, chirurgical. Medicația pentru durere și terapia hormonală sunt principalele direcții de tratament medicamentos.

În ceea ce privește recomandările igieno-dietetice, menționez următoarele:

• Alimentele bogate în grăsimi trans (toate cele care conțin margarină, de exemplu, mâncarea fast food, mâncarea prăjită etc.) s-au dovedit a se regăsi în cantități mari în cazul femeilor diagnosticate cu această afecțiune.
• Carnea roșie procesată este, de asemenea, un aliment ce ar trebui evitat.
• Eliminarea alimentelor ce conțin gluten s-a dovedit de ajutor în diminuarea durerilor resimțite. Alimente bogate în gluten: grâu, orz, kamut, spelta, fulgi de grâu, couscous, ovăz (poate fi contaminat), wrap-uri, crackers de secară, pâinea albă, tortillas, covrigei, ketchup, prăjituri, biscuiți, paste pe bază de grâu, găluște, batoane proteice, bere, cartofi prăjiți congelați etc.
• Alimentele care influențează producerea de hormoni pot afecta negativ persoanele cu acest diagnostic. Evitați sau reduceți consumul de alcool, cafea, gluten, carne roșie, grăsimi trans sau saturate.
• Alimentele bogate în fibre au efecte pozitive: fructe, legume etc.
• Alimentele vegetale bogate în fier au, de asemenea, efecte pozitive: broccoli, frunze verzi, cereale fără gluten fortificate, nuci și semințe.
• Sunt recomandate grăsimi sănătoase bogate în acizi grași esențiali: somon, sardine, hering, păstrăv, nuci, chia, semințe de in măcinate.
• Consumați alimente bogate în antioxidanți: fructe de pădure, citrice, spanac, sfeclă roșie, cartof dulce etc.

Aveți grijă la cum se simte corpul vostru după consumul anumitor alimente. Păstrați un jurnal alimentar în care notați aceste lucruri. Revizuiți jurnalul și trageți concluzii pentru săptămâna următoare. Nimeni nu va face asta în locul vostru.

Discutați cu medicul de familie și stabiliți dacă anumite suplimente vă pot ameliora simptomele. Studiile au arătat efecte pozitive asupra managementului durerii în cazul administrării de vitamine: vitamina E, C, A, zinc, curcumina (antiinflamatorie din turmeric) și vitamina D.

Tania Fântână este nutriționist dietetician, absolventă a Masterului de Nutriție Clinică și Comunitară din cadrul Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș și a Facultății de Balneofiziokinetoterapie din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București.