FOTO: MIHAI DASCALESCU / MEDIAFAX FOTO
România a reușit să aducă în agricultură peste 45 de miliarde de euro începând din anul 2007, prin intermediul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), a declarat Paul Eduard Kmen, director general adjunct al instituției, în cadrul Agrifood Innovation Summit. Potrivit acestuia, rata de absorbție depășește 96%, și este una dintre cele mai ridicate la nivel european.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Plăți în avans și buget de aproape 2 miliarde de euro în 2025
În prezent, România se află în etapa de plată în avans a subvențiilor, o opțiune pe care țara a adoptat-o pentru a sprijini rapid. Perioada de plată anticipată este cuprinsă între 15 octombrie și 30 noiembrie, iar procesul este în desfășurare.
„Bugetul APIA pentru acest an este de 1,95 miliarde de euro, iar până acum am efectuat plăți în valoare de aproximativ 700 de milioane de euro”, a precizat Kmen.
Structura agriculturii românești s-a schimbat radical în 17 ani
APIA rămâne instituția-cheie în relația cu fermierii, gestionând baza de date pentru toți producătorii primari, atât din vegetal, cât și din zootehnie. Dacă în 2007 în sistem erau înscriși aproximativ 1,2 milioane de fermieri, numărul lor a scăzut la circa 800.000 astăzi, pe fondul măsurii care limitează eligibilitatea la exploatații de minimum un hectar.
„Dacă în 2007 lucram cu aprox. 1.200.000 de fermieri, în momentul de față, și datorită politicii de a limita eligibilitatea fermierilor la un hectar, adică ce este sub un hectar nu mai este eligibil, s-a întâmplat un fenomen pe care noi l-am monitorizat, in sensul că a scăzut nr de fermieri: în momentul de față, sunt aprox. 800.000 de fermeiri și a crescut suprafața, așa că s-a ajuns la 10 milioane de hectare cultivate, pentru care fermierii primesc subvenție”.
Paul Eduard Kmen a subliniat și faptul că politicile europene de mediu, inclusiv cele din cadrul Green Deal, sunt tot mai strâns legate de condițiile de acordare a subvențiilor APIA.
„Acordăm stimulente pentru fermierii care renunță la practici nocive pentru mediu. În multe privințe, obiectivele Green Deal se suprapun cu cerințele noastre pentru subvenții”, a afirmat el.
”Din cei 880.000 de fermieri, marea majoritate sunt fermieri mici și în vârstă”
La capitolul digitalizării, s-au făcut pași importanți, însă mai este mult de lucru, spune directorul general adjunct al APIA:
”În 2007, veneau fermeirii și își identificau parcelele agricole pe niște hărți mari, aflate pe perete, unde încercuiau cu pixul. Acum, totul este digitalizat, se află în baza de date a APIA.
Începand din 2020, când a fost pandemia, am făcut pași mai mari și mai repede: acum fermierii pot depune cereri online, au o aplicație gratuită, care le este pusă la dispoziție, unde își identifică parcelele, procesele de autorizare se fac digital, acolo găsesc și deciziile de plată.
Din păcate, pe latura asta n-am putut merge să digitalizăm 100%, pentru că, din cei 880.000 de fermieri, marea majoritate sunt fermieri mici, vorbim de persoane fizice, multe persoane sunt în vârstă, sunt la țară, au în jur de un hectar sau două, pe care le lucrează și este greu să le ceri acelor persoane să facă totul digital. Dar, cu fermele mari, de peste 20-30 ha, se lucrează digitalizat foarte bine”, a afirmat Paul Eduard Kmen.
Un alt proces digitalizat complet este cel al adeverințelor necesare pentru accesarea creditelor bancare.
„Fermierul depune cererea online, APIA o analizează și transmite adeverința direct băncii, în format electronic”, a spus oficialul.
Monitorizare prin satelit și AI, în locul controlului clasic
Unul dintre cele mai importante progrese ale agenției este trecerea, începând cu 2023, la monitorizarea suprafețelor agricole prin satelit, înlocuind controalele fizice.
Sistemul utilizează imagini satelitare obținute pe parcursul anului, analizate cu ajutorul inteligenței artificiale, care identifică:
- parcela,
- categoria de folosință,
- cultura,
- data însămânțării,
- eventualele neconcordanțe.
„Unde mai apar neconcordanțe, în procent mic, dar totuși apar, fermierul fotografiază parcela și încarcă imaginea în sistem pentru confirmare”, a explicat Kmen.
În prezent, APIA derulează un proiect finanțat din fonduri europene, prin Autoritatea pentru Digitalizare, pentru crearea unui portal unic dedicat fermierilor.
„Vrem ca fermierii să intre cu user și parolă și să găsească acolo toate informațiile: cereri, decizii, subvenții, întregul istoric”, a subliniat Kmen.
