FOTO: Dreamstime/ Monkey Business Images
Comisia Europeană și-a făcut mutarea de deschidere în privința următorilor doi ani de negocieri intense asupra planului de cheltuieli al blocului pentru perioada de șapte ani începând cu 2028.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a insistat că planul de 1,8 trilioane de euro va face ca bugetul UE să fie „mai mare”, „mai inteligent” și „mai echitabil”, dar totodată și „cel mai ambițios propus vreodată”, relatează Politico, citată de Rador Radio România.
Însă, indiciu al negocierilor aprinse care urmează, parlamentarii dezamăgiți s-au grăbit să-i contrazică afirmațiile Ursulei von der Leyen, susținând că executivul UE a prezentat în mod înșelător ajustările la inflația ridicată din ultimii ani ca pe o creștere a bugetului UE.
„Comisia Europeană va prezenta diverse linii bugetare care au crescut. Dar, desigur, dacă bugetul rămâne la același nivel, înseamnă că mai multe linii bugetare vor trebui să scadă”, a spus Siegfried Mureșan, membru din România al Partidului Popular European de centru-dreapta.
Toate capitalele naționale, precum și Parlamentul European, trebuie să fie de acord cu planul pentru a fi aprobat. Pe măsură ce pozițiile de luptă se conturează, Politico a realizat un ghid util privind cine câștigă — și cine pierde — în propunerea inițială.
Pierd: Fermierii
Fermierii sunt furioși. În ultimul buget pe termen lung al UE Politica Agricolă Comună (PAC) a avut o alocare de 386,6 miliarde de euro. De data aceasta pentru agricultură au fost rezervate 300 de miliarde de euro.
Pentru a fi și mai rău, deși PAC obișnuia să fie o secțiune distinctă a bugetului, acum a fost combinată cu finanțarea pentru alte politici într-un fond comun pentru „Planuri de Parteneriat Naționale și Regionale”.
În cadrul acestor planuri țările europene trebuie să cheltuiască minim 300 de miliarde de euro pentru agricultură și ar putea investi mai mult, dacă vor. Însă grupurile de fermieri care protestează în fața Parlamentului și Comisiei nu sunt optimiste.
Pierde: Industria tutunului
Deși marea majoritate a bugetului va proveni din contribuțiile proprii ale țărilor UE, Comisia a propus de asemenea trei noi taxe care vizează deșeurile electrice, marile companii și produsele din tutun precum țigările și trabucurile. Aceste bunuri sunt în prezent taxate individual de fiecare stat, care păstrează veniturile pentru sine.
Scopul este de a genera între 25 și 30 de miliarde de euro pe an, bani ce vor fi folosiți pentru a rambursa datoria comună a UE contractată pentru a finanța redresarea post-pandemie.
Prețul țigărilor e deja programat să crească în toată UE, conform mult-așteptatei actualizări a Directivei Taxei pe Tutun, estimările aproximative sugerând că prețul unui pachet va crește cu 1-2 euro. Pentru prima dată produsele alternative precum țigările electronice și dispozitivele cu tutun încălzit, vor fi supuse unei cote minime, deși mai redusă decât cea pentru țigările tradiționale.
Pierde: Natura
Biodiversitatea e pe cale să-și piardă cota dedicată din bugetul UE, fiind absorbită într-un obiectiv mai larg de „climă și mediu”, care ar reprezenta 35% din buget, ajungând la aproximativ 700 de miliarde de euro.
Până acum — peste cele 30% din cheltuieli dedicate climei — 7,5% din cheltuielile anuale urmau să fie alocate obiectivelor de biodiversitate în 2024, urmând să crească la 10% în 2026 și 2027.
Noul obiectiv „climă și mediu” ar acoperi toate cele șase obiective de mediu ale UE, de la climă și biodiversitate până la economia circulară și prevenirea poluării.
Programul LIFE — finanțare dedicată pentru mediu și acțiuni climatice — a fost de asemenea absorbit în „Planurile Naționale și Regionale”, dar și în „Fondul pentru Competitivitate” de 410 miliarde de euro, care reunește mai multe programe de finanțare deja existente.
Anumite ONG-uri avertizează că aceste schimbări ar putea însemna că finanțarea pentru biodiversitate va avea de pierdut. Potrivit Comisiei Europene UE se confruntă deja cu un deficit anual estimat la 37 de miliarde de euro pentru finanțarea biodiversității.
Câștigă: Țările din est și Ucraina
Țările din est au obținut o victorie majoră miercuri, când Comisia a anunțat că regiunile estice, în special cele care se învecinează cu Ucraina, Rusia și Belarus, vor primi mai multe fonduri decât celelalte pentru a-și acoperi atât nevoile de securitate cât și pe cele economice.
De asemenea, au mai câștigat o bătălie: Deși UE era disperată să atragă bani proaspeți la buget, aceasta nu a inclus veniturile provenite din extinderea deja planificată a sistemului de comercializare a certificatelor de emisii pentru clădiri și transport rutier în setul propus de noi surse de venit.
În cele din urmă UE a propus sprijinirea reconstrucției Ucrainei și a parcursului ei către aderarea la UE cu încă 100 de miliarde de euro.
Câștigă: Plătitorii de facturi la electricitate
Conform propunerii, UE ar crește dramatic sprijinul pentru modernizarea rețelelor de electricitate pentru a reduce prețurile la energie electrică, aspect semnalat drept „călcâiul lui Ahile” al Europei în concurența cu SUA și China într-un raport elaborat de fostul președinte al Băncii Centrale Europene Mario Draghi.
Fondul „Connecting Europe Facility”, care poate fi folosit pentru modernizarea infrastructurii și investiții în noi tehnologii, va avea bugetul energiei mărit la 30 de miliarde de euro, față de doar 6 miliarde anterior. În plus, rețelele vor putea accesa și un fond pentru competitivitate extins la 410 miliarde de euro, pentru a reduce risipa și a diminua facturile pentru industrie și gospodării.
Draghi a avertizat că „investițiile în infrastructură sunt lente și insuficiente”, iar energia, mereu mai scumpă, îi forțează pe producători să își reducă producția sau să se mute din UE.
Câștigă: Tehnologiile digitale
Comisia dorește să mărească de cinci ori fondurile dedicate tehnologiilor digitale, a declarat Von der Leyen. Aceasta ar duce finanțarea pentru digitalizare la 54,8 miliarde de euro în următorul buget.
E o creștere uriașă într-un domeniu în care UE investea deja sume considerabile pentru cercetare și inovare. Dar miza a crescut, deoarece regiuni din SUA până în China concurează acerb pentru tehnologii transformative — în special inteligența artificială.
Digitalizarea este unul dintre cei patru piloni ai noului Fond pentru Competitivitate, cu o valoare totală de 410 miliarde de euro.
Câștigă: Apărarea
Propunerea Comisiei e de a se aloca cel puțin 131 de miliarde de euro pentru apărare și spațiu, adică „de cinci ori mai mult decât avem astăzi”, a declarat Von der Leyen.
Vor fi folosite și bugete separate pentru a mări nivelul de pregătire defensivă al blocului comunitar. Propunerea „denotă o ambiție binevenită”, a declarat Hannah Neumann, europarlamentară germană din grupul Verzilor, membră a Comisiei de Apărare a Parlamentului European. Suma e în concordanță cu nevoile identificate din capul locului de către comisarul apărării Andrius Kubilius, când acesta a discutat primul dată cu Politico, la sfârșitul anului trecut.
Câștigă: Cercetarea și cultura
Programul-fanion de cercetare și dezvoltare al blocului, Horizon Europe, aproape se dublează, ajungând la 175 de miliarde de euro. În prezent e deja unul dintre cele mai mari fonduri de acest tip la nivel mondial, cu un buget de 95 de miliarde de euro — deși un grup de experți susține că UE ar trebui să-și mărească cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare la 220 de miliarde de euro pentru a putea rămâne competitivă.
Alocarea pentru programul-fanion al UE privind mobilitatea studenților, Erasmus+, a fost majorată cu 50%, depășind 40 de miliarde de euro. Comisia a anunțat de asemenea un nou program „AgoraEU” în valoare de 8,6 miliarde de euro, care va sprijini cultura, presa și organizațiile societății civile.
„E o zi remarcabilă pentru cultura și sectoarele creative din Europa”, a declarat pentru Politico Glenn Micallef, comisar pentru Echitate Inter-generațională, Tineret, Cultură și Sport.
Indecis: Mobilitatea militară
Comisia dorește ca blocul să rezerve 17,7 miliarde de euro pentru mobilitatea militară, potrivit comisarului transporturilor Apostolos Tzitzikostas. Pe hârtie acest lucru pare o mare reușită, comparativ cu bugetul actual de 1,7 miliarde de euro.
În realitate însă, suma e mult sub cele 75 de miliarde de euro sau chiar 100 de miliarde de euro despre care Tzitzikostas spunea că ar fi necesare.
Deși părți din bugetul destinat transportului civil pot sprijini infrastructura cu dublă utilizare — și s-ar putea accesa fonduri suplimentare pentru apărare — nevoile militare par totuși doar parțial abordate.
Comisia a propus ca viitoarea Facilitate pentru Conectarea Europei, mecanismul UE de finanțare a infrastructurii, să totalizeze 81,4 miliarde de euro. Aproximativ 51 de miliarde ar urma să fie alocate pentru transport.
Indecis: Orașele și regiunile
Sistemul de finanțare pentru coeziune al UE are ca scop stimularea dezvoltării în regiunile mai sărace ale blocului și reducerea inegalităților. În prezent acesta reprezintă mai mult de o treime din bugetul actual al UE. Însă în loc să fie o politică de sine stătătoare în propunerea de buget pentru 2028, finanțarea pentru coeziune e abordată prin așa-numitele Planuri Naționale și Regionale de Parteneriat, dezvoltate de guvernele naționale.
În urma unui acord de ultim moment, Comisia promite că cele mai sărace regiuni ale blocului vor primi 218 miliarde de euro în următorul buget, o cerință esențială din partea comisarului regiunilor, Raffaele Fitto. Însă nu au fost oferite astfel de garanții și pentru restul UE, fapt care alimentează temerile că suma totală alocată dezvoltării regionale va fi mai mică decât în bugetul actual. E o veste proastă pentru orașele și zonele rurale care depind de fondurile de coeziune pentru a finanța totul, de la drumuri și până la biblioteci publice.
În plus, liderii locali și regionali sunt îngrijorați de intenția de a li se oferi guvernelor centrale o putere disproporționat de mare de a gestiona și distribui fondurile UE prin sistemul de parteneriat și sunt preocupați de posibilitatea ca liderii naționali să-și pedepsească rivalii politici, refuzându-le accesul la aceste fonduri.
