Blocarea strâmtorii Hormuz de către Iran amenință piața globală a îngrășămintelor și ar putea scumpi alimentele

Lanțul global de aprovizionare cu îngrășăminte riscă perturbări majore dacă blocarea de facto a strâmtorii Hormuz de către Iran va continua, avertizează analiștii. Situația ridică temeri privind producția agricolă și securitatea alimentară la nivel global, relatează The Guardian.

Traficul prin această rută maritimă strategică, situată în largul coastei sudice a Iranului, s-a redus drastic după atacurile lansate în weekend de Statele Unite și Israel. Strâmtoarea Hormuz este una dintre cele mai importante artere comerciale ale lumii: prin ea trece între un sfert și o treime din comerțul global cu materii prime pentru îngrășăminte, precum și aproximativ o cincime din transporturile maritime de petrol și gaze.

Blocajul afectează în special transportul de amoniac și azot, ingrediente esențiale pentru multe tipuri de îngrășăminte sintetice. Aproximativ jumătate din producția globală de alimente depinde de azotul sintetic, iar în lipsa îngrășămintelor randamentele agricole ar scădea semnificativ. O astfel de situație ar duce la scumpirea alimentelor de bază pentru gospodării, precum pâinea, pastele sau cartofii, și ar crește costurile furajelor pentru animale.

Iranul este al patrulea exportator mondial de uree, cel mai utilizat îngrășământ pe bază de azot

Regiunea Golfului găzduiește unele dintre cele mai mari complexe industriale de producție a îngrășămintelor din lume. O întrerupere prelungită a transportului ar putea afecta producția și ar putea majora costurile din industrie.

După Rusia, Egipt și Arabia Saudită, Iranul este al patrulea exportator mondial de uree, cel mai utilizat îngrășământ pe bază de azot. Capacitatea de producție depinde atât de disponibilitatea materiilor prime, cât și de costul energiei necesare procesului industrial. Gazul fosil reprezintă între 60% și 80% din costul total de producție al îngrășămintelor azotate.

Aprovizionarea globală cu azot ar putea fi afectată și de oprirea unor instalații pe bază de gaz fosil din zona Golfului. Qatarul a închis cea mai mare unitate de producție după un atac cu dronă.

Prețurile îngrășămintelor au început deja să crească, readucând în discuție criza din 2022, când costurile gazului și ale îngrășămintelor au explodat după invazia Rusiei în Ucraina.

Prețul ureei egiptene, considerat un reper pe piață, a crescut cu peste 25%. Potrivit companiei de consultanță CRU Group, acesta a ajuns la 625 de dolari pe tonă metrică, față de 484–490 de dolari săptămâna trecută.

Îngrijorările legate de aprovizionarea cu îngrășăminte apar într-un moment dificil pentru fermieri

Orientul Mijlociu furnizează aproximativ 45% din comerțul global cu sulf, materie primă esențială pentru producția de îngrășăminte, precum și o parte importantă din metalele și substanțele chimice industriale folosite în agricultură.

Chris Lawson, analist la CRU, avertizează: „Deși există multe paralele cu 2022, implicațiile asupra cererii și ofertei generate de conflictul din Orientul Mijlociu au potențialul de a fi mult mai severe și mai extinse, în special dacă strâmtoarea Hormuz rămâne restricționată mai mult de două săptămâni”.

Tensiunile din zonă afectează și siguranța transportului maritim. Miercuri, o navă container a raportat că a fost lovită de un proiectil în strâmtoare, ceea ce a provocat un incendiu în sala motoarelor, potrivit operațiunilor maritime comerciale ale Regatului Unit. Incidentul este cel mai recent dintr-o serie de atacuri asupra navelor, în care cel puțin doi membri ai echipajelor au murit.

Îngrijorările legate de aprovizionarea cu îngrășăminte apar într-un moment dificil pentru fermierii din Marea Britanie, Europa și America de Nord, care au început deja lucrările pentru culturile de primăvară. Majoritatea producătorilor au stocuri suficiente pentru sezonul actual, însă în mod normal în această perioadă ar începe deja achizițiile pentru anul următor.

Regatul Unit își acoperă aproximativ 40% din necesarul de îngrășăminte azotate din producția internă, restul provenind din importuri. Dacă disponibilitatea acestora scade, fermierii sunt nevoiți să reducă dozele aplicate culturilor, ceea ce duce de regulă la producții mai mici și la creșterea prețurilor alimentelor.

Inflația la alimente a crescut din nou

După invazia Rusiei în Ucraina, prețurile alimentelor și băuturilor nealcoolice au crescut cu 16,5% în anul încheiat în noiembrie 2022, potrivit Oficiului Național de Statistică din Marea Britanie.

Inflația la alimente a crescut din nou luna trecută, ajungând la 4,3% în cele patru săptămâni încheiate la 22 februarie, potrivit companiei de cercetare de piață Worldpanel by Numerator.

Tom Bradshaw, președintele National Farmers’ Union, spune că piața reacționează deja la tensiunile din Golf: „Vedem deja o volatilitate imediată a prețurilor, dar în acest moment este prea devreme să spunem cum ar putea fi afectat Regatul Unit pe termen mediu”.

Presiunea asupra fermelor era deja mare înainte de izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu, care a dus la creșterea bruscă a prețurilor pentru inputuri esențiale precum îngrășămintele și combustibilul.

Directorul executiv al companiei Yara, al doilea mare producător de îngrășăminte din lume, Svein Tore Holsether, spune că fermierii se confruntă cu marje tot mai mici: „Fermierii erau deja într-o situație dificilă înainte de această criză și se confruntau cu marje foarte mici”.

El a cerut guvernelor să sprijine mai mult producătorii agricoli: „Prețurile inputurilor cresc, dar în același timp nu s-a văzut un impact semnificativ asupra prețurilor culturilor, astfel că punem o povară foarte mare pe umerii fermierilor în acest moment, dacă nu există o creștere a sprijinului pentru fermieri în această perioadă dificilă”.