sursa foto: Unsplash/ Chad Montano
Aflați în vacanță în Chicago săptămâna aceasta, venind din Europa, Jelle den Burger și Nirusa Naguleswaran au luat o gustare la Dog House Grill: un sandwich clasic cu carne de vită italiană pentru el, brânză la grătar pentru ea, scrie AP.
Amândoi cred că modul în care genurile lor s-au aliniat cu alegerile lor alimentare nu a fost o coincidență. Femeile, a spus Naguleswaran, sunt pur și simplu mai predispuse să renunțe la carne și să se preocupe de modul în care dieta lor afectează mediul înconjurător și alți oameni.
“Nu vreau să spun în mod greșit, că persoanele de sex masculin se simt atacate”, a spus Naguleswaran, din Olanda, râzând. Ea a spus că îi plăcea să mănânce carne, dar renunțarea la ea din motive climatice a fost mai importantă pentru ea. “Pur și simplu avem în natura noastră să ne pese de ceilalți”.
Cercetătorii știau deja că bărbații din unele țări mănâncă mai multă carne decât femeile. Și știau că oamenii din țările mai bogate mănâncă mai multă carne în general. Dar cele mai recente descoperiri sugerează că, atunci când bărbații și femeile au libertatea socială și financiară de a face alegeri în ceea ce privește alimentația lor, aceștia diferă și mai mult unul de celălalt, bărbații mâncând mai multă carne, iar femeile mai puțină.
Acest lucru este important, deoarece aproximativ 20% din emisiile globale de gaze cu efect de seră, care încălzesc planeta, provin din produse alimentare de origine animală, conform unor cercetări anterioare ale Universității din Illinois. Cercetătorii care au realizat noul studiu consideră că descoperirile lor ar putea ajusta eforturile de a convinge oamenii să mănânce mai puțină carne și produse lactate.
“Orice s-ar putea face pentru a reduce consumul de carne la bărbați ar avea un impact mai mare, în medie, decât în rândul femeilor”, a declarat Christopher Hopwood, profesor de psihologie la Universitatea din Zurich și unul dintre autorii lucrării. Lucrarea a fost finanțată de Mercy for Animals, o organizație nonprofit dedicată eliminării agriculturii animale. Hopwood a declarat că nu este afiliat cu organizația și că nu este un susținător al acesteia.
Cercetătorii au întrebat peste 28.000 de persoane din 23 de țări de pe patru continente cât de mult din diferite tipuri de alimente consumau zilnic, apoi au calculat consumul mediu de animale terestre în funcție de identitatea de gen în fiecare țară.
Ei au folosit Indicele de dezvoltare umană al Națiunilor Unite, care măsoară sănătatea, educația și nivelul de trai, pentru a clasifica cât de “dezvoltată” era fiecare țară, și au analizat, de asemenea, Indicele global al diferențelor de gen, o scală a egalității de gen publicată de Forumul Economic Mondial.
Aceștia au constatat că, cu trei excepții – China, India și Indonezia – diferențele de gen în ceea ce privește consumul de carne au fost mai mari în țările cu scoruri mai mari în ceea ce privește dezvoltarea și egalitatea de gen.
Numărul mare și diversitatea culturală a persoanelor intervievate reprezintă “un adevărat punct forte al acestui studiu”, a declarat Daniel Rosenfeld, psiholog social la UCLA, care studiază comportamentul alimentar și psihologia morală și care nu a fost implicat în studiu.
Studiul nu a răspuns la întrebarea de ce bărbații au tendința de a mânca mai multă carne, dar oamenii de știință au câteva teorii. Una dintre ele este că, din punct de vedere evolutiv, este posibil ca femeile să fi fost programate din punct de vedere hormonal să evite carnea care ar fi putut fi contaminată, afectând sarcina, în timp ce bărbații ar fi putut căuta proteine din carne, având în vedere istoria lor de vânători în unele societăți.
Dar chiar și ideea bărbaților ca vânători este împletită cu cultura, a spus Rosenfeld. Acesta este un bun exemplu al unei alte teorii, potrivit căreia normele societale modelează identitatea de gen de la o vârstă fragedă și, prin urmare, modul în care oamenii decid să-și umple farfuria.
Rosenfeld, care a declarat că a încetat să mai mănânce carne în urmă cu aproximativ 10 ani, a spus că propria sa experiență în facultate “ca un tip care se întâlnea cu alți prieteni băieți” a ilustrat presiunea culturală pentru bărbați de a mânca carne. “Dacă toți mănâncă carne, iar eu decid să nu o fac”, a spus el, “acest lucru poate perturba fluxul natural al situațiilor sociale”.
Aceiași factori culturali care modelează genul influențează modul în care oamenii răspund la informații noi, a declarat Carolyn Semmler, profesoară de psihologie la Universitatea din Adelaide, Australia, care studiază, de asemenea, consumul de carne și factorii sociali precum genul. Semmler nu a fost implicată în acest studiu. În unele dintre lucrările sale anterioare, ea a studiat disonanța cognitivă în legătură cu consumul de carne.
În acele cazuri, ea a spus că femeile cărora li s-au prezentat informații despre bunăstarea slabă a animalelor în industria zootehnică au fost mai predispuse să spună că ar reduce consumul de carne. Însă bărbații aveau tendința de a merge în direcția opusă, a spus ea.
“Un participant mi-a spus: “Cred că voi încercați să mă faceți să mănânc mai puțină carne, așa că voi mânca mai multă””, a spus ea.
Carnea poate fi importantă pentru identitatea masculină, a spus Semmler, menționând, de exemplu, noțiunea populară de bărbați la grătar. Și a spus că prezentarea consumului de mai puțină carne ca o cauză morală poate fi o problemă sensibilă. Totuși, a spus ea, oamenii ar trebui să fie conștienți de modul în care alegerile lor alimentare afectează planeta.
Dar ea și Hopwood au recunoscut cât de dificil este să se schimbe comportamentul.
“Bărbații sunt o nucă greu de spart”, a spus Hopwood.
Jose Lopez, un alt client de la Dog House Grill, a declarat că el crede că bărbații ar trebui să mănânce mai puțină carne, dar a spus că, în general, a observat altceva.
“Noi suntem carnivori. Bărbații mănâncă precum niște sălbatici”, a spus el.
