„Baba neagră” este un desert emblematic din nordul Republicii Moldova, cunoscut pentru textura aerată, poroasă, și gustul său delicat, ce aduce aminte de o budincă caramelizată. Deși numele poate sugera utilizarea unor ingrediente precum cacao sau ciocolată, realitatea este mult mai fascinantă: culoarea sa intensă este rezultatul reacției chimice dintre bicarbonatul de sodiu și laptele acru (sau chefir), în timpul coacerii lente.
Prăjitura are o istorie veche și bogată. Primele mențiuni apar în „Carte de bucate boierești”, publicată la Iași în 1841, unde sunt descrise variante similare precum Babe fără lapte și Babe opărite. De obicei pregătită la cuptoare pe lemne după coacerea pâinii, baba neagră și-a câștigat un loc de cinste la mesele festive – nunți, botezuri sau sărbători de familie. În zone precum Soroca, Drochia, Șoldănești – desertul este încă perceput ca un simbol ospitalității și al generozității.
Povestea desertului este păstrată de multe femei care prepară în propriile bucătării rețete de familie, dar a fost readusă în actualitate de o tânără moldoveancă, Mariana Zabrian, care, în timpul sarcinii, a căutat gustul copilăriei și l-a regăsit într-o scrisoare veche de familie. Astăzi, prăjitura revine în atenția publicului și a fost oferită și premierului României, Ilie Bolojan, în cursul vizitei sale recente în Republica Moldova.
Ceea ce face baba neagră atât de specială nu este doar gustul, ci întreaga metodă – coacerea îndelungată, la temperaturi variabile, în vase acoperite cu folie de aluminiu, pentru a conserva umiditatea. În acest timp, bicarbonatul reacționează cu produsele lactate acide, generând bule care conferă textura spongioasă și culoarea caracteristică – nimic de-a face cu cacao sau coloranți.
10 ouă
Un praf de sare
350 g făină
1,5 linguri bicarbonat de sodiu
25 ml vodcă
500 ml lapte
300 g zahăr
200 ml ulei
250 ml chefir
15 g unt.
Se sparg ouăle într-un bol încăpător și se bat spumă cu un praf de sare, cu ajutorul unui mixer. Se adaugă treptat zahărul și după aproximativ 3-4 minute se lasă compoziția deoparte. Trebuie să ne mișcăm repede cu restul preparatului, astfel încât ouăle bătute să nu se lase.
Se cerne făina într-un alt bol, se adaugă bicarbonatul de sodiu, vodca, uleiul și chefirul. Se amestecă bine și se adaugă treptat laptele. Trebuie să rezulte o compoziție lichidă și fără cocoloașe.
Peste această compoziție se adaugă amestecul de ouă cu zahăr și se amestecă încet, până la omogenizare.
Se unge un vas de fontă cu unt și se tapetează cu făină, după care se adaugă în el compoziția de prăjitură. În acest stadiu compoziția este alb-gălbuie de la ouă. Pe parcursul coacerii, ea se va schimba la culoare, devenind la final maro închis.
Se pune capacul la oală și se dă prăjitura la cuptor astfel: primele 2 ore la 200°C, iar apoi următoarele 2 ore la 100°C. În acest timp nu se deschide deloc ușa cuptorului. Se recomandă ca după terminarea timpului de coacere să stea peste noapte la fel, fără să ridicăm capacul, și să o tăiem abia a doua zi.
A doua zi, se desprinde cu ajutorul unui cuțit sau al unei palete de silicon de marginea vasului și se răstoarnă invers pe o farfurie sau un platou. Se taie în bucăți și se servește.
Citește și
Vă rugăm să păstrați un ton respectuos în comentarii.
Limbajul ofensator, injuriile, comentariile instigatoare la ură sau postarea repetată și abuzivă a aceluiași mesaj pot duce la ștergerea comentariului și, în unele cazuri, la suspendarea temporară a dreptului de a comenta.
Comunitatea noastră este despre pasiunea pentru mâncare, rețete și experiențe culinare, iar discuțiile sunt binevenite atât timp cât rămân civilizate și constructive. Vă mulțumim că ne ajutați să păstrăm un spațiu plăcut pentru toți