Sursa foto: Foodtimes.eu
Aplicația gratuită Yuka a ajuns în centrul unei mari controverse în Marea Britanie, după ce a stârnit o adevărată isterie în rândul utilizatorilor.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Practic, această aplicație mobilă gratuită Yuka scanează codurile de bare ale produselor alimentare și cosmetice, apoi oferă informații despre cât de bune pentru sănătate sunt acele produse. Ulterior, tot aplicația îți sugerează alternative aparent mai sănătoase de folosit.
În scurt timp, mamele vigilente și responsabile, tineri și adulți atenți cu alimentația lor, persoane în vârstă care urmează o dietă strictă au ajuns să descopere, tot scanând codurile de bare ale produselor, că mai nici unul nu este sănătos, unele produse fiind cancerigene, iar altele, mortale, de-a dreptul.
Aplicația gratuită Yuka are deja 65 de milioane de utilizatori în întreaga lume
Aplicația gratuită Yuka are deja 65 de milioane de utilizatori în întreaga lume, în special în rândul generației Z, care caută mai multă transparență și control.
Scanezi un cod de bare, iar produsul primește o notă de la 0 la 100, însoțită de un cod de culoare: roșu (prost), chihlimbar (slab), verde lime (bun), verde închis (excelent). Scorul este calculat pe baza valorilor nutriționale și a prezenței aditivilor.
Uleiul de măsline, de exemplu, a primit 72/100: „fără zahăr”, „fără sare”, „fără substanțe periculoase”, dar prea caloric. Laptele de ovăz „sănătos” conține un aditiv suspectat de a fi cancerigen. Terciul bio are coloranți și zahăr. Fish fingers sunt marcate cu „risc ridicat” din cauza unui agent texturant asociat cu cancerul de sân și bolile cardiovasculare. Pasta de dinți cu mentă? Conține dioxid de titan, care este interzis în UE, ca aditiv alimentar.
Cât de ușor se ajunge de la capcana supravigilenței, la obsesie!
Totuși, sistemul nu ia în calcul cantitatea unui aditiv, ci doar prezența lui. Dacă un produs conține o substanță considerată cu risc, scorul scade automat, indiferent de doză. Asta a stârnit critici, în special în mediul online, unde utilizatori de pe TikTok și nu numai pun sub semnul întrebării algoritmii din spatele aplicației.
„Aceste aplicații nu îți spun cantitatea, așa că nu îți spun nimic util”, avertizează dr. Alex Richardson, expert în nutriție și fondator al FAB Research. „Diavolul e în detalii. Doza face otrava.” Ea atrage atenția că unele ingrediente sunt necesare pentru siguranță alimentară, în timp ce altele sunt adăugate doar pentru gust sau aspect. Diferența e esențială, dar aplicația nu o face întotdeauna clară.
Aplicații precum Yuka, ThinkDirty, Fooducate sau Clearya pot transforma o preocupare sănătoasă, într-o obsesie paralizantă. Fără să ne dăm seama, ajungem să demonizăm produse întregi sau să înlocuim un produs problematic cu unul nepotrivit, de exemplu, o pastă de dinți pentru copii cu una de albire pentru adulți.
Aplicațiile pretind că ne oferă autonomie, dar uneori oferă doar confuzie. Ce este mai periculos: aditivii controversați sau faptul că ne lipsesc acizii grași esențiali din alimentație, cum ar fi omega-3?
Un purtător de cuvânt al aplicației Yuka respinge acuzațiile, afirmând că scopul platformei este să „împuternicească consumatorii” cu informații clare și recomandări utile. Evaluările se bazează pe rapoarte științifice de la organisme respectate precum Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară, Organizația Mondială a Sănătății sau Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului. „Yuka nu se bazează pe frică, ci pe educație”, au declarat reprezentanții aplicației, potrivit independent.co.uk
Ce spune OMS despre aplicația gratuită Yuka!
„Problema majoră este că nu avem o metodă standardizată și verificabilă de evaluare a aplicațiilor și a algoritmilor lor”, spune dr. Kremlin Wickramasinghe de la OMS. Multe dintre modelele nutriționale folosite în aplicații sunt dezvoltate de industrie sau de start-upuri, fără validare științifică pe scară largă. „Dar putem înțelege cât de utile pot fi dacă sunt dezvoltate riguros”, adaugă el.
“Puține dintre ele sunt dezvoltate de guverne sau cercetători finanțați din surse de finanțare guvernamentale. Este nevoie de mult timp pentru a testa aceste modele pe mii de produse pentru a spune confortabil că face treaba așa cum este de așteptat.”
Când instrumentul este folosit în mai multe țări, adaugă el, există întotdeauna probleme și trebuie ajustate. “Nu avem o modalitate de a verifica aceste aplicații sau criteriile lor științifice din spatele procesului de luare a deciziilor”, spune el. De asemenea, utilizatorul aplicației nu poate vedea algoritmul exact într-un NPM și ar putea folosi criterii diferite pentru ingrediente precum zahărul și sarea, care ar putea să nu fie în conformitate cu liniile directoare naționale sau OMS. “Dar”, spune el, “putem înțelege cât de util poate fi dacă testarea riguroasă și procesul științific au fost respectate”.
Yuka, de exemplu, își bazează 60% din scor pe Nutri-Score, sistemul adoptat în Franța și susținut de unele guverne europene. Restul scorului este compus din evaluarea riscului aditivilor (30%) și impactul cosmetic (10%) în cazul produselor de îngrijire.
Cert este că o aplicație nu poate înlocui educația alimentară, echilibrul și consultarea unor surse de încredere. Yuka poate fi un început, dar rezultatele oferite de aceasta nu trebuie să fie interpretate ca fiind un verdict absolut.
