FOTO: Freepik
Principalul producător agricol din Europa, Franţa, este totuşi o putere în criză, atacată pe toate fronturile: concurenţă acerbă, în special din partea altor state europene, tensiuni geopolitice şi comerciale, deficit de fermieri şi schimbări climatice, arată o analiză AFP, transmite Agerpres.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Un exemplu frapant este acela că balanţa comercială cu alimente a Franţei ar putea fi negativă în 2025, pentru prima dată în aproape 50 de ani. În timp ce importurile sunt în creştere, exporturile de produse agricole franceze au scăzut cu 20% între 2015 şi 2024, iar cele de produse alimentare procesate cu 7%.
Dacă în 2000 Franţa era al doilea cel mai mare exportator european de produse agricole, în prezent a căzut pe locul şase, mult în urma Olandei (cu un excedent de 45 de miliarde de euro), Poloniei şi Spaniei (care este în frunte la carnea de porc, vin şi fructe şi legume).
Cel mai mare sector de export al Franţei (14% din total), agricultura/prelucrarea alimentelor, a generat peste 82 de miliarde de euro anul trecut, devansând industria aerospaţială, vehiculele şi echipamentele şi produsele chimice. Totuşi, acest surplus se reduce constant de câţiva ani, iar cu cinci din nouă luni în deficit sectorul se teme de un sold anual negativ în 2025.
“Suveranitatea noastră alimentară este în pericol, iar deficitul istoric al balanţei noastre comerciale, pe care l-am putea experimenta anul acesta pentru prima dată din anii 1970, este o ilustrare dramatică a acestui lucru”, a declarat duminică ministrul francez al Agriculturii, Annie Genevard, pentru cotidianul financiar Les Echos.
Un exemplu al situaţiei dificile prin care trece agricultura franceză este cel din sectorul cerealier. Franţa rămâne principalul producător şi exportator de cereale din Uniunea Europeană, dar pierde teren.
În 2024, exporturile de cereale au scăzut cu peste 1 miliard de euro (la 6,6 miliarde de euro faţă de 7,7 miliarde de euro în 2023), din cauza unei scăderi atât a preţurilor (-17% pentru orz şi -16% pentru grâu), cât şi a volumelor. De atunci, acestea şi-au revenit (+49% faţă de anul precedent, la sfârşitul lunii septembrie), impulsionate de o recoltă puternică de grâu în 2025. Cu toate acestea, creşterea randamentelor nu compensează tendinţa descendentă a suprafeţelor cultivate cu grâu – cea mai mică suprafaţă din ultimii 20 de ani – şi nici scăderea preţurilor pe pieţele mondiale, unde concurenţa este acerbă cu grâul “din Marea Neagră”.
Creşterea producţiei ar putea permite Franţei să exporte 16 până la 17 milioane de tone de grâu în 2025-2026, inclusiv 10 milioane de tone către ţări terţe (în afara UE). Însă, în ciuda creşterii achiziţiilor din partea Marocului, acest obiectiv va fi dificil de atins fără Algeria, mai vechiul client principal pentru grâul francez, care acum evită fosta putere colonială, sau China, care a fost un cumpărător foarte mic în ultimele luni.
În cazul vinului, schimbările climatice, scăderea consumului, în special de vin roşu, dar şi o dispută comercială cu Statele Unite, o piaţă chineză în scădere şi creşterea costurilor îşi pun amprenta asupra industriei vinicole franceze. În 2024, în timp ce Italia – principalul exportator mondial – a înregistrat o creştere a comenzilor, exporturile franceze de vin şi băuturi spirtoase au scăzut cu 4% în valoare, după o scădere de 6% în 2023, chiar dacă volumele s-au stabilizat. Şi acest lucru s-a întâmplat înainte de impunerea unor tarife de 15% pe piaţa americană, cea mai mare piaţă a sectorului. În ceea ce priveşte recolta din 2025, redusă de valul de căldură şi seceta din vară, aceasta ar putea fi cea mai mică din 1957.
În sectorul creşterii animalelor, Franţa este ţara cu cel mai mare efectiv de bovine din UE (peste 16 milioane de capete), care este însă într-un declin accelerat, cu 1,2 milioane de vaci mai puţin în ultimii 10 ani.
Sectorul creşterii animalelor suferă de o lipsă de forţă de muncă şi de venituri şi denunţă concurenţa neloială generată de acordurile de tip UE-Mercosur, din cauza standardelor de producţie diferite. Potrivit reprezentanţilor sectorului, 25% din carnea de vită consumată în Franţa este în prezent importată (55% în sectorul restaurantelor).
Sectorul creşterii ovinelor a pierdut 65.000 de exploataţii şi a înregistrat o scădere a sacrificării mieilor cu 40% în 20 de ani. Anul trecut, 59% din carnea de oaie a fost importată.
În ceea ce priveşte carnea de pasăre, producţia franceză a scăzut cu aproape 30% de la vârful atins în 1997, fiind în urma Poloniei, liderul european a cărui producţie s-a cvadruplat, precum şi a Spaniei şi Germaniei. În acelaşi timp, cererea internă a crescut cu 35%, aruncând balanţa comercială în deficit.
