Pe farfuriile din Marea Britanie ar putea ajunge, până în 2035, alimente cultivate în laborator sau produse cu imprimanta 3D

Foie-gras cultivat în laborator, insecte comestibile şi ciocolată imprimată 3D se numără printre inovaţiile alimentare care ar putea ajunge pe piaţa britanică în următorii 15 ani, potrivit experţilor, transmite Agerpres.

Un nou raport al agenţiilor pentru standarde alimentare FSA şi FSS din Regatul Unit au prezentat tehnologiile alimentare inovatoare care au cel mai mare potenţial de a transforma farfuriile din această regiune până în 2035, alături de măsurile pe care le iau pentru a garanta siguranţa acestora.

Printre aceste tehnologii care ar putea ajunge în curând pe farfuriile din Marea Britanie se numără alimentele cultivate în laborator din celule animale şi vegetale, cum ar fi friptura de vită, pui şi foie-gras, două produse fiind deja evaluate din punct de vedere al riscurilor de către autorităţile de reglementare, iar altele urmând să fie supuse acestui proces.

Insectele comestibile pot fi comercializate întregi sau utilizate ca ingrediente sub formă de pulbere adăugată în alimente cunoscute, patru specii fiind deja comercializate în Regatul Unit pentru consumul uman sau animal, în baza unor acorduri temporare pe perioada în care sunt supuse evaluărilor de siguranţă.

FSA a declarat că proteinele alergenice din crustacee se găsesc şi în insectele comestibile, ceea ce înseamnă că persoanele alergice la crustacee ar putea avea o reacţie similară la consumul de produse pe bază de insecte – ceea ce face ca acest aspect să fie unul dintre elementele care trebuie luate în considerare în cadrul evaluării siguranţei alimentelor noi.

O altă inovaţie alimentară care există deja şi devine din ce în ce mai populară este „agricultura verticală”, cultivarea plantelor, cum ar fi salata, în spaţii interioare strict controlate, cu nutrienţi furnizaţi cu precizie, pentru a asigura recolte pe tot parcursul anului.

În viitor, Marea Britanie ar putea asista la introducerea unor tehnologii care utilizează plantele ca pe nişte fabrici minuscule pentru a produce ingrediente alimentare specifice şi „fermentaţie cu gaz”, care utilizează microorganisme pentru a transforma dioxidul de carbon capturat în proteine unicelulare utilizate în alimentaţie.

Raportul analizează, de asemenea, „inovaţii în mare parte conceptuale”, cum ar fi alimentele imprimate 3D, care ar permite producătorilor să creeze alimente precum ciocolata sau piureul de cartofi din straturi de ingrediente comestibile provenite de la o imprimantă – deşi acestea nu se preconizează că vor ajunge pe o piaţă largă în următorii cinci până la zece ani.

Însă, o astfel de tehnologie ar putea contribui la crearea de alimente personalizate, spre exemplu pentru persoanele care au dificultăţi de înghiţire din motive medicale, au afirmat experţii. Thomas Vincent, director adjunct pentru inovare în cadrul FSA, a declarat: „Sistemul alimentar este în continuă evoluţie şi, în calitate de autoritate de reglementare, trebuie să ţinem pasul cu această evoluţie şi cu industria, astfel încât să putem contribui la asigurarea siguranţei noilor produse”. El a afirmat că este nevoie să se asigure că noile metode de producţie respectă standardele de siguranţă alimentară şi de igienă, că alergiile sunt luate în considerare în cadrul evaluărilor de siguranţă şi că valoarea nutritivă este un factor important, astfel încât, dacă un aliment cultivat în laborator înlocuieşte carnea, acesta oferă consumatorilor valoarea nutriţională scontată.

Pe fondul îngrijorărilor cu privire la impactul pe termen lung asupra sănătăţii al alimentelor ultra-procesate care sunt deja consumate în mod obişnuit, Thomas Vincent a spus că evaluările de siguranţă nu se referă doar la compoziţia produselor, ci şi la modul în care acestea sunt fabricate. „Ceea ce facem noi este o evaluare a siguranţei cu adevărat aprofundată şi holistică, ce ia în considerare aspecte precum potenţialul alergenic, dar şi toxicologic, contaminarea microbiană a alimentelor. Sunt luate în considerare riscurile acute, adică lucrurile care s-ar putea întâmpla odată ce sunt consumate alimentele, dar şi riscurile cronice, adică riscurile potenţiale pe termen lung, care includ, spre exemplu, substanţele cancerigene”, a spus el.