Insectă / Sursa foto: Pixabay
Un nou studiu comandat de guvernul britanic pune sub semnul întrebării eficiența utilizării insectelor ca alternativă ecologică la hrana convențională pentru porci și păsări. Deși promovate ca soluție sustenabilă, larvele de muscă soldat neagră (Hermetia illucens) s-ar putea dovedi mai puțin prietenoase cu mediul decât soia sau peștele, arată cercetarea realizată de compania Ricardo Sustainability, Clean Energy and Environment, citată de Agrarheute.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Insectele consumă mai puțin, dar nu sunt neapărat mai „verzi”
Studiul a evaluat impactul asupra mediului al mai multor tipuri de ingrediente utilizate în hrana animalelor, în contextul în care până la o cincime din emisiile globale de gaze cu efect de seră provin din producția de carne, în special cea de porc și pasăre. Aproximativ 60% din aceste emisii sunt generate de producerea furajelor.
Teoretic, insectele par o opțiune sustenabilă: necesită mai puțină apă, energie și suprafețe de teren decât culturile vegetale. Totuși, cercetarea contrazice această percepție.
„Făina de insecte are o amprentă de carbon între 12,9 și 30,1 kg echivalent CO₂ per kg de proteină”, conform cercetării. Această variație depinde de tipul de hrană folosit pentru creșterea larvelor: de la deșeuri alimentare (scenariul cel mai favorabil), până la furaje convenționale (scenariul cel mai poluant). Spre comparație, „aceasta reprezintă între 5,7 și 13,5 ori mai mult decât impactul făinii de soia asupra schimbărilor climatice și între 1,8 și 4,2 ori mai mult decât cel al făinii de pește”.
16 criterii de evaluare a impactului asupra mediului
Autorii au analizat 16 categorii de impact ecologic, de la schimbări climatice și utilizarea apei, până la ecotoxicitate și acidifiere. Ca puncte de referință, studiul a inclus făina de soia cultivată în Brazilia și transportată în Regatul Unit, precum și făina de pește obținută din merlan albastru (Micromesistius poutassou) pescuit în largul coastelor Scoției.
Rezultatele arată că „niciunul dintre furajele analizate nu a obținut scoruri mai bune în toate cele 16 categorii”, ceea ce sugerează că nu există o soluție unică pentru reducerea impactului ecologic.
Insectele, o soluție de viitor doar în anumite condiții
Totuși, studiul nu exclude complet insectele din ecuația sustenabilității. „Rezultatele analizei de mediu sugerează că proteinele din insecte nu sunt, în forma actuală, soluția pentru un sector al furajelor prietenos cu clima”. Cu toate acestea, autorii subliniază că insectele ar putea deveni o opțiune viabilă în viitor, dacă sunt crescute în condiții care implică energie regenerabilă și resurse alternative precum deșeurile alimentare.
Mai mult, în ecuația sustenabilității ar trebui luate în calcul și efectele indirecte ale altor surse de hrană, cum ar fi defrișările pentru cultivarea soiei sau suprapescuitul. Aceste aspecte ar putea înclina balanța în favoarea insectelor, în anumite scenarii de producție.
