Noile tehnici genomice în agricultură se deosebesc de vechile organisme modificate genetic prin faptul că nu introduc AND extern în plante. Regulamentul de folosire în UE este în curs de negociere, scopul fiind crearea unor soiuri mai rezistente la clima în schimbare

noile tehnici genomice in agricultura se deosebesc radical de vechile organisme modificate genetic, regulamentul UE este in curs de negociere Sursa foto: Needpix

La nivel UE au început de curând negocierile regulamentului european privind noile biotehnologii agricole, după ce întregul capitor a primit undă verde din partea Consiliului European. Propunerea aflată pe masa UE datează din iulie 2023 și distinge noile tehnici în două categorii. Pe lângă categoria de organisme modificate genetic deja cunoscute – GMO, mai sunt în discuțiine noile tehnici genomice cunoscute sub acronimul NGT, relatează Il Sole 24 Ore.

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:

- articolul continuă mai jos -

Noile tehnici genomice NGT, care au adus Premiul Nobel pentru Chimie în 2020 lui Emmanuelle Charpentier și Jennifer Doudna, se deosebesc esențial de GMO-uri prin faptul că nu introduc ADN străin în plantă. Folosind doar gene aparținând aceleiași specii, ele accelerează în laborator un proces care în natură are loc într-un timp mult mai îndelungat. Scopul este selecția unor soiuri mai productive, rezistente la stresul climatic și cu un consum mai mic de apă.

Punctele sensibile pe masa negocierilor

Principalele puncte critice privesc transparența brevetelor, asupra cărora Comisia Europeană va trebui să prezinte un raport, la un an de la adoptarea noului regulament, privind impactul procedurilor asupra inovației, competitivității sectorului semințelor și disponibilității de semințe pentru agricultori. Un alt aspect important este interdicția modificărilor legate de toleranța la erbicide.

Negocierile sunt abia la început  dar se crede că este puțin probabil să se ajungă la un acord în actualul semestru. Termenul cel mai realist avansat ar fi un acord până la sfârșitul anului.

Lipsa de dezvoltare a biotehnologiilor în Europa, o excepție aproape unică la nivel mondial, provine din echivalarea acestor noi tehnici genomice cu vechile GMO-uri, printr-o decizie a Curții de Justiție a UE din 2018. În lipsa unei reglementări specifice, le-a supus regulamentului MGO din 2001 – ceea ce, în practică, le-a interzis. Între timp, cercetarea a continuat, dar a rămas limitată la experimentele de laborator. Obiectivul al noilor tehnologii îl reprezintă selecționarea unor soiuri mai productive, mai rezistente la condițiile climatice extreme și cu un necesar mai redus de apă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *