Sursă foto: europa.eu
În timp ce Bruxelles-ul negociază viitorul reglementărilor privind organismele modificate genetic, scena politică din Germania reflectă tensiuni tot mai mari pe tema culturilor obținute cu noi tehnici genomice (NGT). În a doua săptămână plenară a Bundestagului, partidul Verzilor a inițiat o dezbatere parlamentară pe această temă, scoțând la iveală diviziunile din interiorul coaliției de guvernare.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
La nivel european, Comisia dorește ca plantele dezvoltate cu ajutorul unor metode precum CRISPR-Cas să fie exceptate de la legislația strictă privind OMG-urile. Propunerea a stârnit controverse: în timp ce unii văd o oportunitate de a cultiva plante mai rezistente la schimbările climatice, alții cer mai multă transparență pentru consumatori.
În Germania, ecologiștii insistă asupra etichetării obligatorii și a trasabilității de-a lungul întregului lanț alimentar. Moțiunea lor reflectă poziția adoptată deja de Parlamentul European, care cere ca produsele obținute prin NGT să fie clar marcate pentru a proteja dreptul consumatorilor de a ști ce se află în farfuria lor.
„De ce nu ar trebui oamenii să știe ce mănâncă?”, a întrebat retoric deputatul ecologist Karl Bär, care a avertizat totodată că propunerea Comisiei ar putea încălca dreptul internațional și ar deschide calea pentru patentarea formelor de viață, susține euractiv.com
Coaliția guvernamentală din Germania, în impas, pe tema culturilor modificate genetic
Dezbaterea din Bundestag a scos la iveală lipsa unui consens în interiorul guvernului federal. Conservatorii, reprezentanți ai Uniunii Creștin-Democrate (CDU/CSU), susțin puternic dezvoltarea și utilizarea noilor tehnologii în agricultură. „Mai devreme sau mai târziu, produsele obținute cu ajutorul NGT vor ajunge pe piața noastră”, a spus deputatul Christoph Frauenpreiß, subliniind importanța menținerii competitivității tehnologice a Europei la nivel global.
La polul opus, social-democrații (SPD) pun accentul pe protejarea drepturilor consumatorilor. Deputata Isabel Mackensen-Geiß a declarat ferm că eliminarea etichetării nu reprezintă un progres, ci „un pas înapoi”. Cu toate acestea, poziția SPD este fragilizată de lipsa unei mențiuni explicite privind NGT-urile în actualul acord de coaliție.
„Este adevărat, nu există o poziție comună definită în acordul de guvernare”, a recunoscut un membru al coaliției, sub presiunea opoziției care a cerut clarificări privind modul în care SPD își va apăra poziția în negocierile europene.
Ministrul agriculturii, Alois Rainer: „Cetățenii decid singuri ce pun în coșul de cumpărături”
Noul ministru al agriculturii, Alois Rainer, a încercat să echilibreze tonul, afirmând că „susținem cetățenii responsabili, care decid singuri ce pun în coșul de cumpărături sau în farfurie”. Rămâne de văzut, însă, dacă acest principiu se va traduce concret în sprijin pentru etichetare clară a produselor din NGT.
Potrivit unor surse din Berlin, guvernul federal ar putea sprijini în final propunerea Comisiei Europene, chiar și fără garanțiile cerute de Verzi, ceea ce ar atrage nemulțumirea producătorilor care mizează pe agricultura fără OMG-uri.
Însă discuțiile din Bundestag și negocierile de la Bruxelles privind noile tehnici genomice (NGT) au readus în prim-plan o întrebare importantă pentru viitorul agriculturii europene: sunt aceste tehnologii o soluție reală pentru provocările din teren sau un pas riscant care ignoră nevoile fermierilor și ale consumatorilor?
Ce sunt NGT-urile și de ce se vorbește tot mai mult despre ele
Noile tehnici genomice, precum CRISPR-Cas9, permit modificări genetice precise asupra plantelor – fără a introduce gene străine din alte specii, cum se întâmpla la organismele modificate genetic (OMG) clasice. Cu ajutorul NGT, cercetătorii pot dezvolta soiuri de plante care:
- rezistă mai bine la secetă, boli sau dăunători,
- au randamente mai bune,
- necesită mai puține tratamente chimice.
Practic, este o tehnologie care accelerează ceea ce geneticienii făceau oricum prin încrucișări tradiționale – dar într-un mod mult mai rapid și precis.
Cum îi afectează NGT pe fermieri și care sunt avantajele clare
Pentru fermieri, mai ales într-un context de schimbări climatice, NGT ar putea însemna:
- culturi mai rezistente la stresul hidric și temperaturi extreme, ceea ce înseamnă mai puține pierderi;
- scăderea costurilor cu inputurile – cum ar fi erbicidele și pesticidele;
- adaptare rapidă la cerințele pieței, prin introducerea de soiuri noi, mai productive.
În mod special, fermierii din zonele cu soluri sărace sau cu acces limitat la irigații ar putea beneficia cel mai mult de aceste inovații.
Mulți parlamentari europeni cer etichetarea obligatorie a produselor obținute prin NGT
Pe de altă parte, discuțiile din Germania au arătat clar că subiectul rămâne sensibil. Verzii și o parte din social-democrați cer etichetarea obligatorie a produselor obținute prin NGT, pentru a garanta dreptul consumatorului de a ști ce cumpără.
Pentru fermierii care produc convențional sau ecologic, lipsa unor norme clare de etichetare și trasabilitate ar putea crea confuzie pe piață. Există și îngrijorarea că anumite soiuri obținute prin NGT ar putea fi brevetate de mari companii, limitând accesul fermierilor mici la semințe libere.
Negocierile europene vor continua, iar Germania are un cuvânt greu de spus. Este posibil ca guvernul federal să susțină regulamentul propus de Comisia Europeană, chiar și fără etichetare clară, deși o parte a coaliției este împotrivă.
Chiar dacă noile tehnici genomice pot fi un instrument valoros pentru agricultura viitorului, acestea nu trebuie introduse peste capul fermierilor sau al consumatorilor. Fermierii trebuie să aibă un cuvânt de spus, pentru că viitorul agriculturii se decide acum.
