Sursa foto: Pexels
O nutriționistă a îndemnat oamenii să ceară ajutor medical dacă observă că tușesc după masă – deoarece acest simptom ar putea fi, potrivit dailymail.co.uk, un semn al unei afecțiuni care crește semnificativ riscul de cancer.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Dregerea gâtului după masă este un simptom puțin cunoscut al „refluxului silențios”, care apare atunci când acidul gastric se întoarce în sus spre gât sau chiar plămâni, provocând iritație.
Spre deosebire de forma obișnuită de reflux gastric, cea „silențioasă” nu implică întotdeauna senzația tipică de arsură. În schimb, se manifestă prin dregerea frecventă a gâtului, tuse după masă, răgușeală și senzația de nod în gât.
Molly Pelletier, expertă în nutriție, a atras atenția asupra pericolelor lăsării netratate a acestei afecțiuni puțin cunoscute. Ea i-a îndemnat pe oameni să nu ignore tusea spunând că este „doar reflux”.
„Gâtul tău încearcă să se protejeze [de daune]”, a explicat ea.
Ce este “refluxul silențios”
Refluxul silențios, cunoscut medical sub denumirea de reflux laringofaringian (LPR), afectează aproximativ una din patru persoane în Marea Britanie și implică faptul că acidul gastric urcă mai sus în esofag, până în gât, față de refluxul gastric obișnuit.
Nutriționista a explicat că tusea după masă poate indica ceva mai grav decât un simplu reflux acid, crescând riscul de astm cronic, infecții ale sinusurilor și chiar cancere gastrointestinale.
Tusea după masă, simptom de risc crescut
Studiile arată că refluxul gastric prelungit pe parcursul mai multor ani poate dubla riscul de cancer la gât, esofag și tiroidă.
Fluxul constant de acid gastric în gât irită celulele de acolo, ceea ce poate duce la mutații care declanșează formarea de tumori canceroase.
Aproape 28% dintre pacienții cu cancer laringian au suferit de reflux gastric, potrivit cercetărilor.
„Când acidul irită laringele (cutia vocală), se declanșează reflexul natural de apărare al organismului: tusea”, a explicat Pelletier.
Ea recomandă evitarea frecventei “dregeri” a gâtului, acea tuse în care pare că-ți dregi vocea, care poate irita și mai tare mucoasa. De asemenea, sugerează:
- Să nu mănânci cu 2-3 ore înainte de culcare
- Reducerea consumului de alimente acide
- Gestionarea stresului
„Concentrează-te pe mese calme, fără grabă, și mestecă bine mâncarea”, a sfătuit ea.
În plus, trebuie limitat consumul de:
- alimente acide: citrice, oțet, roșii
- băuturi carbogazoase
Băuturile acidulate pot provoca umflarea mușchilor abdominali, exercitând presiune asupra sfincterului esofagian. Ele cresc și aciditatea stomacului, favorizând refluxul. Alcoolul și cafeaua în exces sunt alți factori de risc. Potrivit Cleveland Clinic, cel puțin jumătate dintre pacienții cu răgușeală cronică suferă de LPR.
Refluxul gastric apare atunci când acidul urcă în esofag (tubul ce leagă gura de stomac), iritând țesutul moale. Acest lucru se întâmplă atunci când valva musculară de la intrarea în stomac nu se închide corect.
În timp ce arsurile gastrice apar la orice oră, refluxul silențios se manifestă adesea noaptea.
Cum îți dai seama că suferi de “reflux silențios”
Diagnosticarea este dificilă, deoarece simptomele pot imita alte afecțiuni, precum infecții pulmonare sau alergii.
Simptome comune ale refluxului silențios includ:
- senzația de nod în gât
- răgușeală
- dregerea frecventă a gâtului
- dificultăți la înghițire
- tuse cronică
- durere și uscăciune în gât
- senzația de mucus excesiv
- eructații frecvente
Medicii diagnostichează afecțiunea cu ajutorul unei camere care examinează gâtul și laringele – adesea inflamate în LPR.
Tratamentul presupune de obicei:
- schimbarea stilului de viață (renunțarea la alcool, fumat)
- administrarea de antiacide (ex. Gaviscon, Rennie)
- intervenții chirurgicale, în cazuri rare, pentru a întări valva gastrică
Antiacidele funcționează formând o „plută” deasupra conținutului gastric, astfel încât orice reflux să fie mai puțin dăunător.
În cazuri mai grave, pacienții pot fi trimiși la un gastroenterolog.
Specialiștii recomandă ca oricine are simptome persistente mai mult de trei săptămâni să consulte medicul de familie.
