sursa foto: pixabay.com
Amprenta hidrică, adică volumul de apă necesar pentru a cultiva o legumă sau a crește un animal, influențează cât de sustenabile sunt alimentele din punct de vedere ecologic. Iar sustenabilitatea nu mai este demult o chestiune de modă sau un moft, în contextul secetei generate de schimbările climatice problema accesului la apă devine una dintre prioritățile de prim ordin în agricultură.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Motiv pentru care este tot mai încurajat consumul de alimente pentru a căror producție este nevoie de cantități cât mai mici de apă. Iată care alimente presupun un consum mai redus de apă și care mai mare, potrivit unei analize a cotidianului Corriere della Sera.
79 de litri în Italia, 15 în Germania, 81 în Statele Unite și 24 în Franța: aceasta este cantitatea de apă necesară pentru a cultiva un kilogram de roșii (conform unor date din 2016, în curs de actualizare). Amprenta hidrică, adică indicatorul care cuantifică volumul de apă folosit pentru a produce un anumit bun, poate avea o relevanță diferită pentru sustenabilitate în funcție de țară. Dar de ce este important să știm câtă apă a fost folosită pentru a cultiva o legumă, a crește un animal sau a produce un tricou?
Amprenta hidrică ține de geografie și de geopolitică
„Amprenta hidrică ne permite să înțelegem presiunea exercitată de om asupra resurselor de apă. Consumul de apă este raportat la disponibilitatea acesteia și ne ajută să înțelegem dacă folosim resursele noastre hidrice într-un mod sustenabil”, explică Marta Tuninetti, cercetătoare și lector în hidrologie aplicată agriculturii în cadrul Departamentului de Inginerie a Mediului, Teritoriului și Infrastructurilor (DIATI) al Politehnicii din Torino.
„Trebuie să ținem mereu cont că amprenta hidrică are propria ei geografie și geopolitică. Cu modelele agro-hidrologice permit măsurarea amprentei hidrice pentru fiecare teritoriu”, explică specialista. Asta înseamnă că un aliment cultivat în Italia poate avea un impact ecologic diferit față de același aliment crescut într-o altă țară și, poate, în afara sezonului: „Valoarea medie ne oferă o idee despre presiunea exercitată de om, dar trebuie să luăm în considerare și alți factori, cum ar fi sezonul de creștere, dacă terenul este irigat sau nu, sau dacă necesarul de apă variază în funcție de temperaturi”, adaugă Tuninetti.
De ce este important condeptul de amprentă hidrică
Abia din primii ani 2000 se vorbește despre amprenta hidrică, și doar în ultimii cinci ani aceasta a început să fie luată în considerare în politicile globale. „Ceea ce ar trebui să intereseze un consumator este că faptul că produsele de origine animală au o amprentă hidrică mai mare decât cele vegetale”, explică specialista.
Același lucru este valabil și dacă analizăm impactul alimentar prin prisma amprentei de carbon, care măsoară emisiile de gaze cu efect de seră generate de activitățile umane. „Cel mai important factor de luat în considerare, mai important decât amprenta hidrică în sine, care este o valoare medie, este originea unui aliment”, explică dr. Tuninetti.
„Apa este o resursă fragilă, influențată de climă și schimbările climatice, de sol, de tehnicile agricole utilizate. Amprenta hidrică trebuie întotdeauna corelată cu disponibilitatea apei: dacă import un aliment cu o amprentă redusă, dar dintr-o țară cu penurie de apă, impactul asupra mediului va fi mai mare. Exploatez resursele unei țări care are o disponibilitate redusă.”
Amprenta hidrică, mai amintește ea, se modifică dacă este calculată din perspectiva producătorului sau a consumatorului. Asta deoarece, în cazul producătorului, se ia în calcul doar apa folosită direct în cultivare sau creștere.
De câtă apă e nevoie să producem hrana?
Alegerile pe care le facem atunci când cumpărăm alimente pentru noi și familia noastră sunt influențate de mulți factori: gusturile personale, prețul, dar și – tot mai des – cantitatea de ambalaje utilizate. Pentru cine dorește să țină cont și de câtă apă consumă prin ceea ce puneți pe masă, experta indică o bază de date elaborată de Politehnica din Torino – Coping with water scarcity in a globalized world (CWASI). Datele sunt valabile la nivelul anului 2016 și în curs de actualizare, dar oricum mai mult decât relevante.
Putem, astfel, descoperi, de exemplu, că un kilogram de migdale are pentru un consumator italian o amprentă hidrică de 12.170,20 l/kg, iar merele doar 166,04 l/kg. Valorile cresc semnificativ în cazul alimentelor de origine animală: baconul și șunca „costă” 5.823,9 l/kg (medie 1996–2005), carnea de pui 1.796.860.000 m³, carnea de porc 5.814.050.000 m³, iar cea de vită 8.664.519.000 m³, fiind vorba de întreaga producție medie anuală în Italia în cazul celor trei tipuri de carne.
Nici alte produse de origine animală nu stau mai bine: laptele de vacă are un impact de 8.654.740.000 m³, iar ouăle de 809.324.000 m³ (date pentru producție, medie 1996–2005).
Cifrele sunt semnificativ mai mici în cazul produselor vegetale. Uleiul de măsline are o amprentă hidrică de 11.718,80 l/kg, hrișca de 2.073,48 l/kg, orezul 932 l/kg, iar orzul 582,17 l/kg. Familia cruciferelor (varza, broccoli etc.) necesită doar 229,44 l/kg (date din 2015), iar morcovii doar 97,49 l/kg.
Fac excepție fructele tropicale, cum ar fi mango și avocado, care au nevoie de peste 1.000 l/kg de apă (1.981,78 l/kg pentru mango și 1.061,98 l/kg pentru avocado).
