Sursa foto: Agroland
Peste 600 de bucureşteni sunt implicaţi în proiecte de compostare comunitară locală, iniţiate pe parcursul ultimilor patru ani, transmite Agerpres.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Este vorba despre 12 puncte de colectare, amplasate majoritar în grădinile blocurilor, prin intermediul cărora au fost produse în total peste 11 tone de compost. În acest fel, 22 de tone de biodeşeuri nu au mai ajuns la groapa de gunoi, deoarece, prin compostare, cantitatea iniţială se reduce semnificativ, în urma proceselor de evaporare şi descompunere. Se obţine un îngrăşământ natural, bogat în nutrienţi, care hrăneşte solul.
Proiectul Academia de Compost a pornit de la ideea că resturile vegetale reprezintă resurse valoroase care nu trebuie să ajungă la gropile de gunoi. În acest fel, este redusă amprenta ecologică la nivel individual, dar şi la nivelul oraşului.
Coordonatoarea proiectului, Gabriela Iordan, subliniază că în momentul în care oamenii se implică în astfel de iniţiative, devin mai preocupaţi de teme precum: gestionarea deşeurilor, risipa alimentară, grădinăritul comunitar, alimentaţia sănătoasă şi sustenabilă. De asemenea, copiii învaţă metode pentru a reduce impactul deşeurilor, în special prin reducerea lor. Avantajele pot fi privite şi într-un context mai amplu, având în vedere că grădinăritul aduce beneficii pentru sănătatea fizică şi psihică.
“Avem nevoie să păstrăm spaţiile verzi. Noi spunem că punctul de compostare din grădina blocului este inima grădinii. Şi de acolo începem să ne apărăm spaţiul verde. (…) Dacă oamenii încep să coboare, să vină la evenimente, să discute cu vecinii, încep să îşi apere grădina, pentru că au un interes direct”, a precizat ea pentru AGERPRES.
Iniţiativa îşi propune să abordeze şi o altă problemă: solul din oraşe este din ce în ce mai degradat, mai lipsit de viaţă, în contextul în care administraţiile locale optează de multe ori pentru cosirea şi greblarea vegetaţiei. Terenul descoperit se degradează mai uşor, fiind expus luminii şi vântului, iar astfel devine mai dur şi mai puţin permeabil atunci când plouă.
“Există de asemenea beneficiul regenerării solului. După câteva luni – depinde foarte mult de fiecare comunitate şi de numărul membrilor implicaţi – se obţine compostul, un îngrăşământ natural, folosit în jardinierele de la bloc sau pentru a îmbunătăţi solul din grădini, care devine mai productiv şi mai sănătos. (…) Solul mort înseamnă inclusiv moartea arborilor, ceea ce înseamnă aer poluat, căldură excesivă, praf, zgomot mai mult. Sănătatea solului înseamnă sănătatea spaţiului verde şi implicit a arborilor”, a explicat Gabriela Iordan.
În cadrul acestui proiect, biodeşeurile sunt colectate în cutii amplasate în grădina blocului, iar compostarea este una aerobă, implică prezenţa aerului. Cutiile nu au bază, iar în acest fel resturile vegetale se află în contact direct cu biodiversitatea microscopică, provenită din sol. Se utilizează exclusiv resturi vegetale, cum ar fi coji sau cotoare de fructe şi legume, zaţ de cafea, resturi de ceai.
“Formula este simplă. Sunt resturi vegetale, fără mâncare gătită sau produse de panificaţie. Sunt doar resturi vegetale şi de aceea procesul implică un miros care nu deranjează. Nu există şobolani, nu apare nici fenomenul de contaminare a compostului. Am făcut analize de laborator şi a reieşit o calitate foarte bună a acestuia. Suntem foarte atenţi să fie respectate regulile. Există un referent pentru fiecare grup, iar dacă apar greşeli, se comunică, astfel încât cei din comunitate să corecteze data viitoare”, a adăugat Gabriela Iordan.
Un grup de compostare cuprinde trei cutii: una pentru aport (în care sunt incluse resturile vegetale mărunţite de acasă, combinate cu o cantitate dublă de uscătură), a doua pentru stocarea uscăturilor (rumeguş, frunze, tocături de lemn, paie), iar a treia este destinată procesului de maturare (conţinutul din cutia de aport este mutat aici, unde se stabilizează final pentru a putea fi folosit). După două-trei luni se obţine compostul finit care poate fi folosit ca îngrăşământ natural direct pe spaţiul verde. De asemenea, poate constitui maxim 1/3 din conţinutul unui ghiveci sau strat înălţat.
Academia de Compost şi-a început activitatea la finalul lui 2023, în momentul în care Fundaţia Comunitară Bucureşti a lansat o finanţare în domeniul protecţiei mediului. Este un consorţiu format din mai multe entităţi care au implementat primele proiecte de compostare comunitară, model adus în 2021 de Urban Cultor, care a preluat la rândul ei un model francez. Primul punct de colectare a fost amplasat în 2021 în zona Floreasca, Sectorul 2, unde comunitatea a fost atât de interesată, încât capacitatea iniţială s-a dovedit insuficientă.
Academia de Compost oferă informare celor interesaţi, printr-un ghid şi cursuri postate pe site, însă organizează şi concursuri, pentru a include noi comunităţi în proiect. Cei interesaţi pot urmări o serie de videoclipuri educative, disponibile pe www.academiadecompost.ro.
Un alt obiectiv este reglementarea compostării comunitare locale, fie prin legislaţia naţională, fie prin hotărâri ale unor consilii locale. Conform celor declarate de Gabriela Iordan, acest tip de activitate nu ar trebui trebui să fie supusă normelor legii compostului.
“Legea compostului prevede norme şi condiţii de certificare complexe, destinate cantităţilor foarte mari. Însă cantităţile produse într-o grădină şi punct comun de compostare nu depăşesc o tonă pe an. Cetăţenii nu vând, nu transportă şi nu folosesc compostul produs local în agricultură. În prezent, legea face referire la: compostarea municipală, cea industrială, precum şi cea individuală, realizată în curţile oamenilor. Noi am vrea să existe în actul normativ o menţiune referitoare la compostarea comunitară, care să fie exceptată de la prevederile legii – la fel ca cea individuală – şi tratată separat printr-un ghid de recomandare şi bună funcţionare”, a spus ea.
Până în prezent, doar Consiliul Local al Sectorului 2 a aprobat o hotărâre vizând un acord de parteneriat, acesta urmând să fie girat şi de către Consiliul General al Capitalei.
Apar însă şi cazuri în care amplasarea cutiilor de compost întâmpină dificultăţi. Astfel, au existat situaţii în care acordul primăriei de sector a fost obţinut cu greutate. Într-un alt sector, organizaţia iniţiatoare plăteşte o taxă de ocupare a spaţiului public.
Comunităţile interesate pot obţine cutii de colectare, instrumentele necesare dar şi instruire, prin participarea la concursuri organizate de Academia de Compost, atunci când există finanţare în acest sens sau când o comunitate are deja buget din altă sursă de finanţare. Este posibilă de asemenea obţinerea contracost a unui pachet de servicii, care conţine sesiuni educaţionale, infrastructură, recipiente de lemn şi accesorii, dar şi consultanţă printr-un program integrat de management al deşeurilor.
În prezent sunt 12 puncte incluse pe harta compostării (câte trei în Sectoarele 1, 2 şi 3, iar câte unul în Sectoarele 4, 5 şi 6), însă la acestea se vor adăugă alte trei, până la jumătatea anului.
“Academia de Compost” realizează acţiuni de educaţie şi informare, inclusiv în cadrul Săptămânii Verzi şi al Săptămânii Altfel. În ultimii patru ani, peste 3.000 de persoane (adulţi şi copii) au beneficiat de informaţiile furnizate prin acest proiect, dar şi prin proiectele entităţilor care alcătuiesc consorţiul.
