foto: feral-drinks.com
„Nu sunt 100% trează, dar beau moderat și îmi spun că trebuie să am un motiv ca să beau. Este important pentru mine ca asta să fie ceva ce fac cu un scop anume, nu un act nechibzuit. Sunt multe motive pentru care am redus consumul de alcool. Aceasta este și o chestiune de sănătate. Și e pur și simplu mai ieftin să bei două cești de ceai într-o ieșire în oraș sâmbătă seara”, relatează studenta Freya Schoeffens Bøgedal, în vârstă de 23 de ani, din Danemarca. Este unul din tinerii care au decis să consume mai puțin alcool. În ultimii cinci ani, ea l-a evitat în mod conștient. Altfel, s-a îmbătat pentru prima dată la vârsta de 15 ani, la o petrecere cu colegii de clasă, potrivit Rador Radio România.
Danemarca este una dintre țările care raportează o scădere a ponderii tinerilor care beau alcool în mod regulat. În același timp, băutura și petrecerile, unde se consuma obligatoriu cu băuturi cu un procent ridicat de alcool, continuă să facă parte din viața publică. Acolo, ca și în alte țări, există o tendință ca tinerele femei să bea aproape la fel de mult ca bărbații tineri.
Experiența copiilor bulgari cu alcoolul începe, de asemenea, devreme. Aproape jumătate dintre elevii bulgari cu vârste cuprinse între 10 și 19 ani au încercat alcoolul (bere, vin și băuturi alcoolice tari), iar vârsta medie la care încep să consume alcool este de 14 ani, potrivit unui studiu realizat de Centrul Național pentru Sănătate Publică. Doar 1% dintre elevi consumă alcool în fiecare zi, iar 72,0% dintre aceștia nu consumă în prezent alcool.
Și deși, conform statisticilor oficiale, în Bulgaria se consumă cantități mai mici de alcool pur, consumul de băuturi alcoolice în general este în creștere, în principal în detrimentul berii și vinului. Și aici, ca și în alte țări europene, fetele îi ajung din urmă pe băieți în ceea ce privește consumul de băuturi spirtoase.
„Tinerii cu siguranță nu beau mai puțin decât generația mai în vârstă, dar experimentează cu diferite tipuri de alcool. În mare parte cocktailuri tari. Mi se pare că, în ultima vreme, tinerii încearcă să trăiască mai sănătos și să nu consume alcool. În același timp, fetele tinere postează deseori fotografii pe rețelele de socializare cu un pahar în mână”, spune Desi, în vârstă de 25 de ani, din Sofia.
În Bulgaria – mai puține grade, dar mai mult
Conform datelor Institutului Național de Statistică, în Bulgaria se consumă aproape 35 de litri de alcool de persoană pe an. Este vorba de consumul casnic și această cifră nu are în vedere consumul de alcool în restaurante. Datele sunt din anul 2023 și arată o creștere a consumului față de precedenții trei ani, când s-au consumat aproximativ 32 de litri de băuturi alcoolice de persoană.
Conform statisticilor, 2023 este și anul cu cel mai mare consum de băuturi alcoolice din 2013 încoace.
Berea este băutura cea mai consumată – 26,6 litri de persoană pe an, urmată la mare distanță de vin, brandy și alte băuturi.
Tot potrivit datelor INS, cele mai mari cantități de băuturi alcoolice în 2023 au fost consumate în regiunea Plevna – aproape 60 de litri – urmată de Șumen și Dobrici.
Cel mai mic consum al gospodăriilor este în Smolian – aproximativ 13 litri de persoană pe an, urmat de Loveci și Pazardjik. Cu zece ani în urmă, campionatul la consum era deținut de regiunea Vidin, cu aproape 68 de litri pe persoană pe an.
Datele Organizației Mondiale a Sănătății arată că în Europa, precum și în Bulgaria, consumul de alcool, cuantificat în cantități de alcool pur, este în scădere. Cele mai recente statistici disponibile sunt pentru anul 2019, iar atunci în Bulgaria se consumau 11,9 litri de alcool pur pe persoană pe an. Clasamentul este condus de România cu 17 litri de alcool pur pe persoană pe an.
O problemă în Bulgaria, și nu numai, este consumul excesiv de alcool într-o perioadă scurtă de timp sau îmbătarea. Aproape o treime dintre elevi spun că se îmbată între o dată și mai mult de zece ori pe lună, cu o frecvență de patru până la mai mult de zece ori înregistrată în rândul elevilor cu vârste cuprinse între 15 și 19 ani, proporția în rândul băieților fiind puțin mai mare.
„Studiul arată niveluri ridicate de consum de alcool în rândul copiilor în Bulgaria, precum și o tendință de reducere a diferențelor de gen (fetele beau aproape la fel de mult ca băieții) și niveluri ridicate de abuz de alcool”, spun autorii studiului de la Centrul Național pentru Protecția Sănătății Publice.
În Grecia, persoanele de peste 70 de ani beau cel mai mult pe zi
Deși pare că generațiile mai tinere consumă mai puțin alcool în comparație cu persoanele în vârstă din Grecia, acest lucru se datorează în principal schimbării obiceiurilor și diferitelor moduri de distracție în rândul tinerilor. Ei vizitează cluburile de noapte mai rar și preferă petrecerile acasă din cauza dificultăților financiare. Cu alte cuvinte, în ultimii ani se pare că, în general, consumatorii greci beau din ce în ce mai puțin în oraș față de acum 15 ani, alegând modalități mai ieftine de distracție și produse alcoolice mai ieftine.
Cu toate acestea, în Grecia nu există o tendință de scădere a consumului excesiv de alcool în rândul tinerilor. Conform unui studiu recent realizat de Centrul Național pentru Cercetări Sociale, țara se situează pe locul doi după Irlanda în ceea ce privește consumul ridicat de alcool într-o perioadă scurtă de timp.
Procentele sunt deosebit de mari în rândul bărbaților (9,1% se îmbată zilnic, iar 41,1% în fiecare săptămână) comparativ cu femeile (2,4% și, respectiv, 27%).
Aproape 47,5% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani consumă cantități mari de alcool în fiecare săptămână, în timp ce persoanele de 70 de ani și peste reprezintă grupa de vârstă cu cel mai mare consum zilnic.
Adolescenții greci se află, de asemenea, în fruntea clasamentului la consumul de alcool în Europa, chiar dacă vânzarea acestor băuturi copiilor sub 18 ani, precum și accesul lor în baruri și cluburi, sunt interzise prin lege. Cu toate acestea, interdicțiile nu sunt respectate pe scară largă.
În 2019, conform datelor ESPAD (Proiectul European de Sondaj în Școli privind Alcoolul și Alte Droguri), adolescenții greci se numără printre cei mai mari consumatori de alcool din Europa. Situația nu s-a schimbat în bine de atunci. Experții în sănătate subliniază faptul că elevii greci încep să consume alcool în jurul vârstei de 12 ani. De fapt, aceștia observă că, în timp ce berea este băutura predominantă în rândul elevilor din Europa, în Grecia prima preferință (24,8%) este pentru băuturile spirtoase tari (whisky, vodcă).
De asemenea, este important de menționat faptul că alcoolul este prima substanță care dă dependență și e încercată de adolescenți înainte de a împlini 14 ani.
Unde se bea mai puțin
Ultimul sondaj național privind consumul de alcool în Danemarca arată că 9,3% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani din Danemarca beau mai mult de 10 unități pe săptămână. O unitate este echivalentă cu o bere obișnuită de 330 mililitri.
Această pondere a scăzut constant în ultimii ani, ajungând în 2010 la 30,3%. Același lucru este valabil și pentru tinerii cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani, al căror număr a scăzut de la 47,4% în 2010 la 21,0% în 2023. Așa-numitul studiu intermediar pentru următorul profil de sănătate din 2025 confirmă că și consumul de alcool a devenit mai moderat. Cu toate acestea, consumul de alcool este larg răspândit în Danemarca și face parte din aproape fiecare reuniune socială. De asemenea, există mai multe tinere care beau mai mult de 10 unități pe săptămână.
În 2023, Lituania înregistrează cel mai scăzut nivel de consum de alcool pur dintr-o perioadă de 10 ani. La acea vreme, consumul de alcool pur în țară era de 11 litri de persoană.
Vânzările cu amănuntul de băuturi spirtoase, băuturi fermentate și vin au scăzut cu 0,8%, respectiv 4,2%, în timp ce vânzările de bere s-au redus cu 6%. Prețurile cu amănuntul ale băuturilor alcoolice au crescut cu 10,6% în 2023, cea mai mare creștere înregistrându-se la bere.
Deși consumul de alcool este în scădere, acest lucru nu se aplică bolilor legate de consumul de alcool. Conform datelor Institutului de Igienă, în 2023, 27.000 de persoane au fost diagnosticate cu cel puțin un diagnostic direct legat de consumul de alcool, cu 2.000 mai mult decât în 2022. Cea mai frecventă este dependența de alcool.
În ultimii 30 de ani, consumul total de alcool în Franța a scăzut constant. Procentul adulților care declară că beau alcool mai puțin de o dată pe săptămână, în medie, a crescut de la 37% în 2000 la 61% în 2024.
În ceea ce îi privește pe cetățenii foarte tineri, scăderea consumului de alcool este, de asemenea, sesizabilă. Ponderea tinerilor de 17 ani din Franța care consumă alcool în fiecare lună a scăzut de la 79,2% în 2000 la 58,6% în 2022. În același timp, consumul de băuturi alcoolice fără alcool sau cu un conținut foarte scăzut de alcool, cum ar fi vinul sau berea fără alcool, este în creștere.
Potrivit lui Augustin Laborde, proprietarul unui magazin de vinuri fără alcool din Paris, există un număr tot mai mare de clienți tineri care pun pe primul loc sănătatea, atât mentală, cât și fizică, și, prin urmare, renunță la alcool. Celălalt motiv este fixația tot mai multor tineri asupra aspectului lor fizic, ceea ce duce la restricții atât în ceea ce privește consumul de băuturi, cât și de alimente.
Tendința spre tineri mai sobri este vizibilă și în Republica Cehă. Datele din ultimii ani arată o scădere generală a consumului de alcool de aproximativ 10%, iar tinerii sunt în principal „de vină” pentru acest lucru. În același timp, vânzările de bere fără alcool, limonade, radler și beri slabe cu șapte grade de alcool sunt în creștere.
Experții subliniază faptul că tinerii înlocuiesc alcoolul cu alți stimulenți mai puternici, cu noi droguri ușoare sintetice, dar și cu noi tehnologii (de exemplu, rețelele sociale) care stimulează mai puternic centrii recompensei/plăcerii din creier.
*Acest articol a fost scris în cadrul proiectului PULSE, o inițiativă europeană care sprijină cooperarea jurnalistică transfrontalieră. La acest material au lucrat: Zornița Lateva, Mediapool (Bulgaria); Ieva Kniukštienė, Delfi (Lituania); Emma Louise Stenholm, Foljeton (Danemarca); Eva Papadopoulou, EfSyn (Grecia); Sarah Rost, Voxeurop (Franța), Petr Jedlička, Referendumul Deník (Republica Cehă)./ Preluat de la Rador România.
