Foto: G4Food
Sărbătoarea Crăciunului este încărcată de simboluri și tradiții, chiar dacă în prezent acestea sunt mult diminuate. În vechiul sat românesc, Crăciunul era unul dintre cele mai importante momente din an, iar țăranul român ținea cu sfințenie la toate obiceiurile care aveau legătură cu această sărbătoare.
În Maramureșul istoric de exemplu, oamenii posteau toate cele șase săptămâni de dinaintea sărbătorilor. De fapt, conform acestor tradiții, postul ținea până în 24 decembrie, la miezul nopții, după cum arată etnologul doctorand Izabela Corina Csiszár, de la Centrul pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Maramureș. „Majoritatea sătenilor posteau înainte de sărbători, țineau cele șase săptămâni de post cu preparate obținute din grădina lor. Se postea până în ajunul Crăciunului, adică până în 24 decembrie, la ora 12 noaptea”, explică ea.
De altfel, primii colindători care erau de obicei copii și veneau pe înserat, erau răsplătiți pentru colinda lor cu nuci, mere sa mici cocuți din aluat de pâine, practic toate erau de post. Interesant este că acei mici colăcuți erau destinați fetițelor și băieților erau diferiți. „Cele care se ofereau fetițelor se numeau pupeze, iar cele care erau oferite băieților erau numite pupi”, explică etnologul.
„De dulce”, doar după miezul nopții
După miezul nopții, bucatele de post erau luate de pe masă și în locul lor erau așezate cele „de dulce”, aducă de proveniență animală. De la această oră începeau să vină la colindat adulții, feciorii veneau la fete, ori prietenii de familie. „După 12 noaptea se luau preparatele de post de pe masă și se așezau cele de dulce, sarmale, răcituri, coaste, cârnați, jumări, slănină fiartă, nelipsita țuică, vin, pancove. Pentru că după 12 noaptea veneau feciorii să colinde fetele sau prietenii familiilor. Aceștia erau așezați la masă. Spre deosebire de copii, care colindau la fereastră și ieșea gazda și îi serveau cu nuci și mere, adulții erau așezați la masă și petreceau”, mai spune etnologul.
Stolnicul, pâinea pentru toți membrii familiei
Tot acum, conform acestor tradiții, se punea pe masă stolnicul. „Masa căpăta valoare simbolică. Era locul unde se așezau darurile în toată această perioadă a sărbătorilor. În primul rând, pe masă se punea un stolnic; o pâine mare, preparată din aluat cu ouă și lapte, să zicem se prepara dintr-un aluat de cozonac. Acea pâine se așeza pe otavă, adică pe fân uscat și avea diferite motive florale și geometrice. Această pâine era lăsată până în dimineața de Anul Nou, când se tăia feliuțe și erau serviți toți membrii familiei, începând cu gazda casei”, mai arată etnologul.
De altfel, toată suflarea casei primea o bucățică din acea pâine, inclusiv animalele, care aveau un rol foarte important în orice familie, fiind sursa de subzistență. „Se ofereau și animalelor câte o bucățică, pentru a fi sănătoși tot anul, atât membrii familiei, cât și animalele din grajd, care ocupau un loc foarte important în orice familie.”
Un alt obicei care ar putea părea cel puțin ciudat, dar are o simbolistică aparte este acela că în noaptea de Crăciun. se legau picioarele mesei cu un lanț. „Acesta simboliza că familia va fi unită tot anul.
