În 2023, violența globală legată de resursele de apă a crescut semnificativ, cu 347 de conflicte documentate, o creștere importantă față de cele 231 de incidente înregistrate în 2022, transmite publicația Los Angeles Times.
Creșterea violenței legate de apă evidențiază tensiunile tot mai mari generate de accesul la resursele de apă din ce în ce mai rare, exacerbate de creșterea populației, schimbările climatice și conflictele care vizează infrastructura de apă.
Cercetătorii de la Pacific Institute, un think tank global specializat în apă, au clasificat aceste conflicte în trei categorii: apa ca declanșator al violenței, apa utilizată ca armă și sistemele de apă vizate în conflicte. Orientul Mijlociu a înregistrat cel mai mare număr de incidente, cu 131 raportate, determinate de conflicte în curs, cum ar fi războiul Israel-Hamas, care a dus la deteriorarea sau distrugerea severă a sistemelor și infrastructurii de apă.
Alte regiuni, inclusiv Asia de Sud, Africa și America Latină, au înregistrat, de asemenea, creșteri semnificative ale conflictelor legate de apă. În India, de exemplu, numărul incidentelor violente s-a dublat, disputele privind eliberarea apei din baraje și furtul de apă din canale ducând la ciocniri violente. În mod similar, în America Latină, protestele împotriva lipsei apei și a alocării acesteia au dus la confruntări violente, iar activiști care militează pentru accesul echitabil la apă din Honduras au fost uciși.
Totodată, în Estul Europei numărul conflictelor violente legate de apă a scăzut cu 11 în 2023, comparativ cu 2022.
Creșterea acestor conflicte subliniază necesitatea urgentă de a asigura un acces echitabil la apă și de a gestiona mai bine resursele de apă. Cercetătorii subliniază că eșecul de a aborda aceste probleme nu doar că agravează violența, dar reprezintă și o amenințare semnificativă la adresa stabilității globale, în special în regiunile deja vulnerabile la schimbările climatice și instabilitatea politică.
Datele furnizate de Pacific Institute reprezintă un apel la acțiune pentru factorii de decizie politică de a prioritiza securitatea și infrastructura apei, atât la nivel global, cât și în propriile lor țări. În Statele Unite, de exemplu, criza persistentă a „sărăciei apei”, evidențiată de incidentele din Flint, Michigan, și Jackson, Mississippi, ilustrează nevoia critică de investiții în infrastructura de apă pentru a preveni conflicte similare la nivel național.
În general, creșterea violenței legate de apă în 2023 este un memento puternic al rolului esențial pe care îl joacă apa în pacea și securitatea globală și al necesității urgente de a elabora strategii cuprinzătoare pentru gestionarea mai eficientă a acestei resurse vitale.