foto: pixabay.com@PaulCosmin
Cele mai reprezentative crame bihorene au participat miercuri seară, în premieră, la o degustare în aer liber cu vinuri exclusiv produse în judeţ, evenimentul cu intrare gratuită, organizat de Asociaţia pentru cultura şi civilizaţia vinului Millésime, având loc în parcul Muzeului Ţării Crişurilor.
„Astăzi am făcut o degustare numai cu vinuri din Bihor, pentru că avem cu ce. În competiţia calităţii a început să se înscrie şi Bihorul. Prin vinuri de excelenţă în zona vinurilor albe şi rosé şi, din fericire, chiar şi din zona vinurilor roşii. Pe lângă faptul că suntem singurul judeţ cu nouă concursuri de vin, aveam doar producători artizanali care produceau vinuri corecte, dar nu vinuri mari. Datorită investiţiilor făcute de proprietari, în prezent avem crame competitive la nivel internaţional şi validate în competiţii internaţionale de vinuri. De exemplu, Crama Corbuţ a avut cel mai bun vin roşu din România şi cel mai bun rosé din România. Anul acesta, Crama Darabonţ a luat premiu pentru cel mai bun spumant din România, tehnologia Champenoise, la concursul naţional ‘Poveşti cu vinuri româneşti’. Şi, de asemenea, Dextra a avut premii internaţionale„, a declarat miercuri seară, pentru AGERPRES, preşedintele Asociaţiei pentru cultura şi civilizaţia vinului Millésime, prof. Dorin Popa.
Rolul fundamental de educare al asociațiilor
Un rol important în obţinerea unor asemenea rezultate îl are şi activitatea continuă a acestei asociaţii, înfiinţată în anul 2010, dedicată culturii şi civilizaţiei vinului, educării consumatorilor şi promovării vinului românesc. Membrii asociaţiei se întâlnesc de cel puţin două ori pe lună pentru a împărtăşi experienţe, a învăţa de la specialişti, a degusta cele mai noi vinuri şi pentru a afla poveştile ce stau în spatele creaţiilor enologice.
Poveştile unor asemenea creaţii au fost destăinuite şi în cursul degustării de miercuri seară, la care au fost invitate şase crame bihorene: Rittner Vinarium, Crama Szőnyi László, Crama Corbuţ, toate trei din zona Diosig, Crama Dextra din Sâniob, Crama Familia Darabonţ din Biharia şi Domeniile Creţ de la Marghita, transmite Agerpres.
Prima plantație prin reconversie din Bihor
În capitala vinului de pe Valea Ierului, comuna Diosig, Crama Rittner Vinarium reprezintă prima plantaţie prin reconversie din Bihor. Proprietarul Rittner Tibor are o vechime de peste 15 ani în domeniul viticulturii, un masterat în oenologie, numeroase premii naţionale şi internaţionale şi este de mai multe ori deţinător al titlului de vinificatorul anului din Bihor.
„În 2006 am început prima plantaţie la Diosig, matca vinurilor pe Valea Ierului. Am început cu o parcelă foarte mică, opt rânduri de vie, patru soiuri, apoi am făcut prima reconversie din judeţ în 2009-2010, după care am mai făcut încă un proiect de reconversie şi am ajuns la două hectare şi jumătate, cu zece soiuri, şase albe şi patru roşii. Şi avem şi renumitul soi Bakator, specific zonei, care a fost replantat după ce a dispărut din cauza filoxerei şi apoi în perioada colectivizării”, a povestit proprietarul Rittner Tibor.
Înconjurat de mai multe doamne care au ţinut să deguste vinul Bakator, cu aromă de iasomie, oenologul a menţionat că Diosigul a devenit celebru, în vremuri de mult apuse, datorită acestui vin, promovat în fostul imperiu austro-ungar de către contele Zichy. Era un vin foarte apreciat de Casa Regală de Habsburg, considerat un vin-desert, datorită gustului său dulce. Readus la viaţă prin noile culturi, continuă astfel tradiţia locului.
Facultatea de ospitalitate din Lausanne, Elveția, are filială la Oradea
Povestea cramei Corbuţ a început în anul 2000, când actualul proprietar a cumpărat o pivniţă veche, construită cu mulţi ani în urmă, în zona viticolă a comunei Diosig. Podgoria de circa trei hectare a început să producă, în 2016, mai mult pentru consum propriu, apoi, în 2019, au debutat şi pe piaţa restaurantelor din Oradea. „Anul viitor va fi un an nou, cu un rebranding total de prezentare şi imagine. Deocamdată, ne putem lăuda cu Albul nostru de Diosig, un cupaj de cinci soiuri, pe care eu îl prefer foarte mult, şi cu rosé-ul nostru. Tatăl meu se ocupă de partea de vinuri, iar eu mă ocup de promovare şi vânzare în oraş, către distribuitori. Am absolvit Facultatea de management în Cluj, ulterior Facultatea de ospitalitate din Lausanne, având filială aici, în Oradea”, a declarat tânărul Raul Corbuţ, pentru AGERPRES.
O cramă cu rădăcini în istorie
Crama Dextra este un start-up sută la sută bihorean, în acest an reuşind să obţină primele premii şi prima recunoaştere internaţională – trei medalii de aur la cel mai mare salon din Europa de Est, Vinarium.
„Suntem o cramă mică, cramă boutique, doar producţie proprie, nu vinificăm altceva, facem doar vinuri premium destinate doar pentru Horeca. Încerăm să facem o treabă cât mai bună, la Sâniob, un DOC, unde cultivăm trei soiuri: Fetească regală, un Riesling italian şi un Merlot. Numele nostru, Dextra, vine de la legenda Sfintei Drepte, Szent Jobb în limba maghiară înseamnă Dreapta Sfântă, amintind de mâna dreaptă a lui Ştefan I, regele fondator al regatului creştin maghiar, care a fost adăpostită de abaţia romano-catolică din Sâniob. Noi avem vie pe terenurile pe care abaţia le avea pe la 1080 şi ceva. Istoria locului şi istoria viei se împletesc foarte bine şi am considerat că este un brand care trebuie adus la lumină şi valorificat”, a spus conf. univ. Cristian Domuţa, proprietarul cramei.
Pasiune care devine doar cu timpul rentabilă
Szőnyi László a primit viticultura moştenire de la tatăl său, inginer agronom care, în momentul alegerii unei facultăţi, şi-a ameninţat fiul în termeni duri să nu prefere agricultura. Aşa se face că tânărul a devenit IT-ist programator, foarte apreciat în Germania, de unde, după 20 de ani, a revenit acasă, la Diosig, pentru a prelua podgoria. Acum a devenit mai mult decât o pasiune. Este viaţa însăşi, spune el.
„În 2015, am preluat pivniţa de la tatăl meu, apoi în 2020 şi via. Am trei hectare şi 15 soiuri de struguri, pentru că tatăl meu era foarte pasionat de vinuri şi vroia să încerce tot mai multe soiuri. Acum şi eu fac 13 vinuri. Cam 80% vinuri albe, un rozé şi două roşii. IT-ul şi vinurile sunt total diferite. Dar amândouă m-au pasionat pentru că eu am crescut în vie. Planul este să continuăm tradiţia familiei, da. Am început ca hobby cu vinurile, dar au devenit o chestiune din ce în ce mai serioasă, e viaţa mea”, a mărturisit specialistul IT.
La întrebarea dacă este rentabilă această ocupaţie, László a răspuns categoric: Nu! De obicei, afirmă el, cine se ocupă de vinificaţie are alte surse de venituri. Mai ales la început. „De când m-am întors acasă, în România, de patru ani, am reuşit să mă pun la punct cu toate actele şi pot să vând şi în restaurante. Dar încă nu este rentabilă”, a conchis acesta.
O cramă care se pregătește să devină punct turistic
Cea mai tânără cramă din judeţul Bihor, Domeniile Creţ de la Marghita, a luat naştere în anul 2023. Potrivit reprezentantului acesteia, Răzvan Creţ, modelul lor de afacere este să cumpere struguri locali de calitate din Bihor – Biharia sau Satu Mare – Cehal şi să facă doar vinificaţia.
„Suntem singura cramă din municipiul Marghita, situată chiar în centrul urbei, vizavi de ştrandul care se construieşte acum. Ştiu că e mai neobişnuit amplasamentul, dar vom fi un punct turistic foarte curând. Avem aici şase etichete, vinuri albe, roze şi roşii. În 2023 am îmbuteliat circa 7.500 de sticle, iar anul acesta vrem să creştem producţia cu 30%”, a declarat administratorul cramei, Răzvan Creţ, de profesie economist.
Viticultori la a treia generație
Nu în cele din urmă, Crama Familiei Darabonţ din Biharia reprezintă a treia generaţie de viticultori, care are acum în grijă peste 40 de hectare de vie. Regiunea a fost cunoscută încă din Evul Mediu ca fiind producătoare de vinuri de calitate, iar intenţia familiei este să readucă zona în atenţia iubitorilor de vin, oferind pe masă vinuri proaspete, din vii tinere, obţinute cu mijloace moderne.
Degustarea în aer liber a prefaţat miercuri seară conferinţa “Meşteşugul vinului”, susţinută de actorul Adrian Păduraru – iniţiator şi coordonator de programe educaţionale şi realizator TV, alături de expertul oenolog prof. Dorin Popa şi prof. univ. dr. Gabriel Moisa, istoric şi manager al instituţiei muzeale.
Au fost prezentate tehnici de realizare şi prelucrare a vinului artizanal obţinut în gospodăriile rurale, alături de obiecte tradiţionale de realizare a vinului aflate în gestiunea secţiei de etnografie a Muzeului Ţării Crişurilor. Invitaţii au vorbit şi despre rolul vinului artizanal în dezvoltarea vinului românesc pe harta viticolă europeană.
Evenimentul a fost organizat de Muzeul Ţării Crişurilor Oradea – Complex Muzeal în cadrul proiectului “Tipografia de idei” împreună cu Asociaţia pentru cultura şi civilizaţia vinului Millésime, Biblioteca Judeţeană “Gheorghe Şincai” Bihor şi în parteneriat cu Consiliul Judeţean Bihor, Primăria Municipiului Oradea, Visit Oradea, Hotel Continental, Asociaţia “Prietenii Muzeului Ţării Crişurilor” şi Autogrand Oradea – Skoda.
