Sursa foto: Pixabay/G4Food (colaj G4Food)
Ne-am obișnuit cu gândul că tot ceea ce facem noi în casă, de mâncat sau de băut, este mai sănătos. De obicei, această ipoteză este una adevărată.
La ce trebuie să fiți atenți atunci când vreți să faceți ceva în casă, de mâncat sau de băut? Iată sfaturile mele:
1. La ingredientele folosite. Dacă aveți diabet, de exemplu, orice băutură sau mâncare cu zahăr vă va face rău, vă va crește glicemia. Indiferent dacă vorbim de o socată sau vișinată făcută în casă sau cumpărată din comerț. Chiar dacă cea din comerț poate avea ceva conservanți, zahărul rămâne. Deci, cea de acasă e cumva mai sănătoasă, dar oricum vă face rău. Este valabil și pentru prăjituri făcute în casă, compoturi etc.
2. Cantitatea consumată. Când faci ceva în casă, invariabil prinzi mai mult drag de acel lucru decât dacă îl cumperi. Este atașamentul format în timpul pregătirii, gătitului etc. Fără să vrei, consumi mai mult. Indiferent dacă acea băutură sau mâncare este făcută în casă sau cumpărată, respectă, te rog, cantitatea menționată de doctor.
3. Frecvența de consum. Dacă ai făcut 10 l de socată în casă, nu bea câte un pahar după fiecare masă. Bea un pahar pe zi, fii generos cu vecinii, cu cei care îți vin în vizită, mai cheamă câte o rudă să-i dai o sticluță etc.
4. Riscul de contaminare. Atunci când faci băuturi în casă, de orice origine ar fi ele, alcoolice sau nonalcoolice, pentru că nu lucrezi într-un mediu steril, există riscul contaminării cu bacterii, fungi și alte microorganisme, care pot întrerupe sau afecta procesul fermentării.
5. În cazul băuturilor alcoolice produse în casă, există riscul intoxicației cu metanol prin consumul exagerat de băutură sau inhalarea vaporilor de alcool vreme îndelungată (purtarea echipamentului de protecție este obligatorie). Metanolul nu trebuie consumat sub nicio formă, nici ca băutură, nici ca aditiv alimentar sau medicament. Una dintre cele mai frecvente surse de intoxicație este distilarea necorespunzătoare pentru obținerea alcoolului în casă: rezultă, uneori, formule cu alcool metilic în țuică, care se pot dovedi fatale. Identificarea alcoolului metilic în băuturile produse artizanal este dificil de realizat prin metode casnice. Diferența dintre alcoolul etilic și metilic este semnificativă din punctul de vedere al impactului asupra organismului. Doza letală de metanol este, în medie, de 100 ml (în absența consumului de alcool etilic), dar s-au raportat decese după ingerarea a doar 15 ml.
6. Depozitarea băuturilor făcute în casă, astfel încât acestea să-și păstreze intacte proprietățile organoleptice și să nu existe riscul de contaminare sau alterare, este iarăși un subiect foarte important, mai ales în contextul vremii tot mai calde din ultimii ani.
Băuturile din fructe, făcute în casă, fără adaos de zahăr, nu sunt scutite de calorii și nu pot fi consumate la liber pe parcursul zilei. Fructele se recomandă a fi mâncate ca atare, în forma lor naturală, și nu presate și făcute suc. Pierdeți astfel din vedere că o să beți o cantitate mult mai mare de suc, o să consumați mult mai multe fructe decât dacă le mestecați voi tacticos, în liniște, undeva în aer liber eventual. Un pahar de suc de portocale, de exemplu, se obține din presarea a 3-4 portocale medii. Până decojești tu 4 portocale, până le mesteci, trec minute bune. Altfel conștientizezi că ai mâncat, iar impactul fructozei asupra ficatului tău o să fie mult mai mic decât dacă vei consuma 200 ml suc în câteva minute.
Diabeticii nu au liber la consumul de suc de fructe. Chiar dacă este presat la rece, făcut în casă, fără alte adaosuri. Întrebați-vă diabetologul cât și cum puteți consuma acest suc. Același lucru este valabil și în cazul merelor. Dacă el v-a spus că puteți mânca două mere pe zi, nu deduceți că puteți bea o cană de suc de mere din 5-6 mere. De fapt, glucometrul o să vă indice că ceea ce faceți nu e bine și o să vă dozați singuri consumul în funcție de acest barometru.
Așadar, citiți bine rețetele de producere a acestor băuturi, faceți economie la ingredientele care știți că vă fac rău, potrivit afecțiunilor pe care le aveți, mare grijă la procesul tehnologic de producere a lor, la condițiile de depozitare și la siguranța consumului pe termen lung.
Notă: Tania Fântână este nutriționist dietetician, absolventă a Masterului de Nutriție Clinică și Comunitară din cadrul Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș și a Facultății de Balneofiziokinetoterapie din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București.
