Își schimbă nemții obiceiurile alimentare? Germania produce mai puțină carne și o cantitate mai mare de înlocuitori ai cărnii
Până mai ieri, lucrurile erau clare pentru omenire: vacile, oile și caprele dau lapte și din lapte sunt preparate brânzeturile; tăurașii, păsările domestice, oile și porcii sunt sacrificați și transformați în bunătăți, fie o bucată de mezel afumat, fie o friptură făcută în sânge. Obiceiurile acestea supraviețuiesc din vremurile îndepărtate. De curând, însă, paradigma alimentară suferă modificări progresive. Sunt tot mai numeroși consumatorii care pun pe masă tot mai puține produse de origine animală.
Proteine vegetale vs proteine animale
În Germania, Franța, Italia și Polonia, consumatorii vegani reprezintă 8% din populația fiecărei țări, potrivit unui studiu al Comisiei Europene, iar procentul este în creștere. Același studiu relevă că 35% din repondenții unui chestionar s-au declarat preocupați de reziduurile de pesticide, antibiotice, alte tipuri de poluanți și de prezența aditivilor în alimente. Jumătate din cei chestionați au răspuns că sunt interesați să obțină informații despre originea produselor și siguranța acestora pentru consum.
În Statele Unite „în doar un an, carnea pe bază de plante a trecut de la ceva despre care au auzit foarte puțini americani la ceva pe care 40% dintre noi am încercat-o deja”, notează publicația americană eater.com.
În China, cea mai mare piață agroalimentară a planetei, 5% din populație s-a declarat vegană, iar procentul este în creștere.
Interes pentru meniurile de origine vegetală manifestă și consumatorii care nu au renunțat la produsele de origine animală. Există o categorie bine reprezentată de consumatori numiți flexitarieni, care nu au renunțat la carne, dar o consumă ocazional, alegând cu preponderență fructe și legume.
La început, opțiunea a avut o motivație strict medicală. Pacienților le-au fost recomandate meniuri vegetariene, considerate mai prietenoase cu organismul decât cele care conțin carne. Apoi, opțiunea pentru meniuri alternative a căpătat și alte motivații, de ordin etic și ecologic. Unii nu mai vor produse de la animale, din cauză că acestea nu sunt crescute în condiții de bunăstare sau ei consideră că sacrificarea unui animal pentru a fi consumat este o crimă și exploatarea aceasta barbară a animalelor trebuie să ia sfârșit. Încetând să mai mănânce carne, un astfel de consumator își respectă principiile etice și, în același timp, speră ca activitatea zootehnică să se reducă până la dispariție. Alții nu mai consumă carne, dar nici brânzeturi, din cauză că sectorul zootehnic poluează mediul înconjurător. Sunt clienți care continuă să mănânce carne, dar optează pentru carnea albă ( pui și pește ) în defavoarea cărnii de porc, de vită și de oaie. Aceste tendințe nu sunt izolate, ci au căpătat un caracter de masă pe toată planeta.
Expansiunea burgerilor vegetali
Acestor noi opțiuni alimentare, determinate de convingeri ideologice, etice sau pur și simplu de dorința clienților de a-și menține sănătatea, marii procesatori de alimente le răspund cu o ofertă tot mai dedicată și mai bogată. McDonalds a anunțat chiar prin vocea președintelui său Ian Borden că va scoate pe piață, la anul, McPlant, o serie de produse pe bază de plante, incluzând, firește, și burgerul vegetal. Într-un articol dedicat acestui subiect, publicația americană eater.com notează că în ultimii doi ani, fiecare mare companie de fast-food a introdus în meniu burgeri obținuți exclusiv din materii prime vegetale. White Castle a scos pe piață un amestec aproape imposibil de conceput: ardei iute copt și uscat prin afumare, tomate și brânză tofu prăjită în ulei ( Chipotle stuffs burritos with tofu-based Sofritas ), dar și Burger King, Del Taco, KFC și Qdoba au introdus în meniu ”carne” de origine vegetală.
”Acești noi înlocuitori ai cărnii pot imita mai convingător textura și gustul cărnii, mai mult decât burgerii obținuți odinioară din fasole. Deși noile produse pot fi consumate atât de vegetarieni, cât și de omnivori, sunt mai degrabă cumpărate de cei care consumă de obicei carne, dar sunt îngrijorați atât de sănătatea lor, cât și de protecția mediului”, mai scrie eater.com.
Compania Unilever a anunțat recent un nou obiectiv anual global de încasări, în următorii șapte ani: 1 miliard de euro provenind din comercializarea de ”cărnuri” și ”lactate” pe bază de plante. Creșterea va fi determinată de lansarea mărcii The Vegetarian Butcher, precum și de creșterea alternativelor vegane de la mărci precum Hellmann’s, Magnum și Wall’s.
Hanneke Faber, președintele Diviziei de produse alimentare al Unilever, a declarat, citat de publicația euromeatnews.ro: „… avem un rol esențial de a contribui la transformarea sistemului alimentar global. Noi nu decidem pentru oameni ce să mănânce, dar depinde de noi să facem accesibile toate opțiunile mai sănătoase și bazate pe plante. Acestea sunt ținte îndrăznețe, de lungă durată, care demonstrează angajamentul nostru de a fi o forță decisivă în acest domeniu”.
Compania investește de câțiva ani în producția de alimente de origine vegetală și produse lactate pe bază de plante. După achiziționarea The Vegetarian Butcher în 2018, multinaționala a extins marca de carne pe bază de plante în peste 30 de țări și a fost aleasă anul trecut ca furnizor de Burger King’s Plant-Based Whopper și Plant-Based Nuggets din Europa, Orientul Mijlociu și Africa.
Anul trecut a fost premiată pentru cea mai bună înghețată vegană din Marea Britanie.
Compania Beyond Meat a introdus recent pe piața din China ”carne de porc tocată” obținută din plante, răspunzând cererii crescute de meniuri vegetale pe continentul asiatic. Deocamdată, produsul ”Beyond Pork” va fi disponibil în cinci restaurante populare din Shanghai.
Noul produs imită gustul umpluturii din carne de porc utilizate în multe feluri de mâncare asiatice, cum ar fi găluștile. Totodată, produsul va fi folosit și pentru spaghete și pentru prepararea chiftelelor.
“Suntem încântați să lansăm Beyond Pork în China, marcând o etapă importantă pentru compania noastră. Lansăm nu numai o inovație complet nouă a produselor, ci și primul nostru produs din carne pe bază de plante creat special pentru piața chineză”, a declarat Candy Chan, directorul general al filialei chineze.
La începutul acestui an, firma a anunțat un parteneriat cu gigantul tehnologic chinez Alibaba pentru a aduce Beyond Burgers pentru prima dată pe rafturile supermarketurilor din China.
De asemenea, Beyond Meat a lansat produse în unele dintre cele mai populare lanțuri de fast-food din țară, inclusiv KFC, Pizza Hut și Taco Bell.
O problemă de etichetă și de supraviețuire
Producătorii și comercianții utilizează tot denumirile tradiționale pentru alimentele revoluționare. Chiar dacă nu conține niciun gram de carne, burgerul se numește tot burger, brânzei de origine vegetală îi spune tot brânză. Inovația de substanță nu este sprijinită de inovația lingvistică. Crescătorii de animale și unele asociații pentru protecția consumatorilor au reacționat, acuzându-i pe producătorii și comercianții noilor produse că își păcălesc clienții. De fapt, fermierii din sectorul zootehnic luptă să își apere interesele, fiindcă noile tendințe alimentare nu par să le fie favorabile. Pentru producerea burgerului vegetal, fermele lor nu mai sunt relevante. Scade cererea de carne pe piață, scad și încasările lor. Ce să facă? Să cultive soia și năut, plante de bază pentru meniurile vegetale? Puțin probabil, mai bine să lupte și să salve ce mai poate fi salvat.
Asociaţia fermierilor europeni Copa Cogeca susţine că Uniunea Europeană ar trebui să pună punct unor descrieri “suprarealiste”. Copa Cogeca precizează că autorizarea unor termeni precum “burger vegetarian” ar deschide o cutie a Pandorei care ar crea confuzie în rândul consumatorilor şi i-ar prejudicia pe fermieri.
Pe de altă parte, un grup de producători de produse alimentare pe bază de plante, inclusiv giganţi precum Unilever şi Ikea, precum şi European Medical Association, au apreciat că aceste propuneri sunt “disproporţionate şi în contrasens cu climatul actual”.
Litigiul a ajuns și în Parlamentul european, care a decis că burgerul vegetal poate fi denumit mai departe burger, dar brânza de origine vegetală nu mai poate fi numită brânză. Curtea Europeană de Justiţie a interzis deja de acum trei ani expresii precum “lapte de soia” şi “brânză vegană”, hotărând că termeni precum lapte, smântână, unt, brânză şi iaurt nu pot fi utilizate pentru produse care nu sunt lactate.
Europenii vor să mănânce sănătos
Dincolo de aceste dezbateri uneori tensionate, încărcate de panică, este observabilă tendința consumatorilor de a alege meniuri considerate sănătoase. În Danemarca, aceste preocupări au devenit politică de stat. Ministerul Alimentației și cel al Mediului au redactat un ghid cu ajutorul căruia speră să-i convingă pe danezi să consume alimente obținute în condiții prietenoase cu mediul natural și cu impact redus asupra climei, potrivit siteului euromeatnews.com.
Majoritatea danezilor consideră că este important să luptăm împotriva schimbărilor climatice, prin adoptarea unor obiceiuri alimentare sustenabile. Amprenta climatică produsă de alimentația daneză reprezintă astăzi aproximativ trei tone de CO2 per persoană. Alegând alimente cu cea mai mică amprentă climatică în cadrul fiecărui grup alimentar, cum ar fi consumul de pui în loc de carne de vită și cartofi în loc de orez, o persoană poate reduce aproximativ 20-30% din amprenta climatică a sectorului alimentar.
”Desigur, nu ne propunem să scoatem din opțiunile danezilor friptura de vită sau pastele bolognese, dar dacă am încerca cu toții să mâncăm un pic mai ecologic și mai sănătos, acest lucru ar avea un efect pozitiv asupra evoluțiilor climatice și asupra sănătății publice”, a declarat fostul ministru Alimentației, Mogens Jensen.
Statele din nordul Europei sunt renumite pentru creșterea bovinelor. Acest sector este foarte important, atât pentru economie, cât și pentru sursa de hrană internă. Desigur, niciun guvern nu va descuraja acest sector, fără să calculeze bine efectele economice și sociale. Pentru a răspunde, însă, unui public tot mai exigent și tot mai greu de convins ca să înghită orice, autoritățile naționale și europene sunt nevoite să ceară fermierilor să respecte bunele practici: să crească sănătos animalele, să aplice norme de bunăstare și să protejeze mediul înconjurător, exigențe prezente în Pactul Verde, care se sprijină pe cele două strategii: ”De la furcă la furculiță” și ”Biodiversitate”. Statele membre sunt chemate să crească producția de hrană ecologică.
Președinția germană a Consiliului European a anunțat că este preocupată ca în sistemul de etichetare a alimentelor în UE, să fie utilizată etichetarea distinctă pentru produse obținute de la animale crescute în condiții de bunăstare. Cu siguranță, europenii vor rămâne în mare parte omnivori, apreciind diversitatea meniurilor, dar vor vrea tot mai mulți să mănânce o friptură din carnea unui animal fără reziduuri de antibiotice și fără aditivi. Responsabilitatea se împarte între femieri, procesatori și autorități.
foto cover pexels.com/Jimmy Chan
Comentarii