Kefirul tradițional este, de fapt, fermentat la temperatura camerei, de obicei fiind lăsat peste noapte cu boabe de kefir, care sunt colonii de bacterii și drojdii vii. Datorită fermentării lactozei rezultă o băutură acrișoară, cu o consistență asemănătoare iaurtului diluat. Puțini știu însă că are proprietăți care susțin sănătatea, scrie revista Health.
Acest produs lactat fermentat este bogat în substanțe nutritive cum ar fi proteine, calciu, vitamina B12 și vitamina A. De asemenea, poate avea efecte benefice asupra sănătății prin scăderea nivelului de zahăr din sânge, susținerea sănătății intestinului și a sistemului scheletic și creșterea aportului de vitamine și minerale.
Iată care sunt câteva dintre cele mai importante efecte benefice pe care le are asupra organismului.
Promovează sănătatea intestinală
Studiile arată că kefirul conține mai mult de 50 de specii de microorganisme probiotice, inclusiv bacterii lactice (LAB) precum Lactobacillus, Lactococcus și Streptococcus, toate acestea putând aduce beneficii sănătății sistemului digestiv.
Consumul de kefir poate promova sănătatea intestinală prin reducerea inflamației intestinale, creșterea producției de compuși benefici numiți acizi grași cu lanț scurt (SCFA), întărirea mucoasei intestinale și susținerea creșterii bacteriilor benefice.
Cercetările sugerează că, în general, consumul mai multor alimente fermentate susține sănătatea intestinală și poate ajuta la protejarea împotriva disbiozei sau a unui dezechilibru între bacteriile intestinale, prin promovarea creșterii bacteriilor benefice.
Toate tipurile de kefir conțin probiotice, dar compoziția probiotică poate varia în funcție de modul în care a fost preparat kefirul. De exemplu, kefirul preparat în mod tradițional poate conține tipuri și numere diferite de probiotice, în comparație cu cel găsit în comerț. Cu toate acestea, adăugarea produselor lactate fermentate, cum ar fi kefirul, în dietă este o modalitate eficientă de a stimula sănătatea digestivă.
Poate îmbunătăți reglarea zahărului din sânge
Cercetările arată că consumul de kefir poate îmbunătăți controlul glicemic, ceea ce ar putea fi deosebit de benefic pentru persoanele cu niveluri ridicate de zahăr din sânge, cum ar fi persoanele cu diabet de tip 2.
O analiză a șase studii a concluzionat că persoanele care au băut kefir au înregistrat reduceri semnificative ale glicemiei și ale nivelului de insulină la post, comparativ cu persoanele care au primit tratamente placebo.
Într-un alt studiu care a inclus 60 de persoane cu diabet de tip 2, participanții care au consumat 600 ml de kefir pe zi timp de opt săptămâni au avut reduceri semnificative ale rezistenței la insulină în comparație cu cei care au primit o băutură convențională din lapte fermentat.
Alimentele bogate în probiotice, cum ar fi kefirul, pot contribui la susținerea unor niveluri sănătoase ale zahărului din sânge prin mai multe mecanisme. De exemplu, kefirul poate inhiba producția de proteine inflamatorii care joacă un rol în distrugerea celulelor beta, care sunt celulele situate în pancreas care produc insulină, hormonul care controlează nivelul zahărului din sânge.
Kefirul este, de asemenea, o sursă bună de proteine. Consumul de alimente bogate în proteine poate ajuta să vă simțiți sătui și să mențineți niveluri sănătoase de zahăr din sânge, deoarece proteinele cresc producția de hormoni de sațietate și încetinesc digestia, precum și eliberarea glucozei în sânge.
Este bun pentru sănătatea oaselor
Corpul are nevoie de anumiți nutrienți pentru a menține un sistem scheletic puternic și sănătos. Produsele lactate, precum kefirul, furnizează mai mulți nutrienți care sunt esențiali pentru sănătatea scheletului, cum ar fi proteinele, calciul, fosforul și magneziul.
Creșterea aportului acestor nutrienți poate îmbunătăți rezistența și densitatea oaselor și poate proteja împotriva apariției unor afecțiuni osoase precum osteoporoza. Aceasta este o afecțiune în care oasele devin slabe și mai predispuse la fracturi.
Studiile arată că consumul de produse lactate precum kefirul poate ajuta la prevenirea pierderii osoase și la promovarea formării oaselor.
Cercetările sugerează că dietele bogate în lactate fermentate pot fi asociate cu un risc mai scăzut de fractură de șold.
Valori nutritive ale kefirului
Kefirul este bogat în proteine, vitamine și minerale, ceea ce îl face o alegere de băutură nutritivă.
Conținutul nutrițional al chefirului variază în funcție de factori precum procentul de grăsime și adăugarea de fructe, arome și zahăr.
O porție de o ceașcă de kefir simplu, cu conținut scăzut de grăsimi conține:
- Calorii: 104
- Proteine: 9,21 grame (g)
- Grăsimi: 2,48
- Carbohidrați: 11.6 g
- Fibre: 0 g
- Calciu: 316 mg sau 24% din valoarea zilnică (VD)
- Fosfor: 255 mg sau 20% din VD
- Seleniu: 8,75 micrograme (mcg) sau 16% din VD
- Zinc: 1,12 mg sau 10% din VD
- Vitamina A: 416 mcg sau 46% din VD
- B12: 0,705 mcg sau 29% din VD
Riscuri ale consumului de kefir
Majoritatea produselor de acest fel sunt preparate cu lapte, deci nu sunt potrivite pentru persoanele care sunt alergice la lactate.
Deoarece kefirul este un produs lactat fermentat, este în mod natural mai sărac în lactoză decât produsele lactate nefermentate. Unele persoane cu intoleranță ușoară la lactoză pot savura kefirul fără probleme. Însă cele care sunt extrem de sensibile la lactoză ar trebui să evite kefirul. Sau pot să cumpere kefir fără lactoză, deoarece kefirul tradițional conține cantități mici de lactoză.
Produsele lactate, precum kefirul, sunt, de asemenea, nepotrivite pentru cei care urmează o dietă vegană. Cu toate acestea, unele persoane nu pot sau nu doresc să consume lactate. Acestea pot alege produse de kefir pe bază de plante, cum ar fi nucă de cocos sau ovăz.
De asemenea, este important să rețineți că unele tipuri de kefir conțin zahăr adăugat. Deși majoritatea oamenilor nu trebuie să evite complet produsele care conțin zahăr adăugat, se recomandă să mențineți aportul de zahăr adăugat sub 10% din totalul caloriilor zilnice.