Cercetători: Sistemul alimentar mondial este controlat de un număr tot mai mic de întreprinderi

sistem alimentar, companii, concentrare, alimente Sursa foto: Pexels/Jane Trang Doan

Mai mulți cercetători atrag atenția, într-un studiu publicat în The Conversation, că sistemul alimentar mondial este deținut de un număr din ce în ce mai mic de companii, ceea ce dăunează sănătății noastre, comunităților noastre și planetei.

Sistemul alimentar mondial, deși produce suficient pentru a hrăni pe toată lumea, lasă peste 800 de milioane de oameni flămânzi și mai mult de 2 miliarde de persoane cu acces limitat la alimente. Acest dezechilibru provine din dezastre naturale, războaie, lanțuri de aprovizionare fragile și inegalitate economică, însă acești factori nu explică pe deplin creșterea numărului de alimente ultraprocesate, dificultățile financiare ale agricultorilor sau daunele aduse mediului de producția alimentară.

O problemă-cheie este concentrarea pieței, în care câteva companii mari domină lanțul de producție și de aprovizionare cu alimente datorită fuziunilor și achizițiilor, ceea ce duce la o transparență redusă, la o concurență mai slabă și la o putere sporită pentru aceste firme, scriu cercetătorii Liam Keenan (University of Nottingham), Dariusz Wojcik (National University of Singapore) și Timothy Monteath (University of Warwick).

Potrivit lor, marile grupuri financiare au investit masiv în sector, căutând randamente profitabile mai degrabă decât soluții alimentare durabile. Acest lucru a dus la mai multe fuziuni și achiziții, ceea ce a stimulat cota de piață și prețul acțiunilor, dar a crescut și concentrarea pieței. De exemplu, patru întreprinderi controlează 44% din piața mondială a utilajelor agricole, două companii controlează 40% din piața mondială a semințelor, iar patru giganți controlează 62% din piața mondială a produselor agrochimice.

Autorii susțin că această concentrare duce la scăderea puterii de negociere a agricultorilor, la presiuni în sensul scăderii salariilor și a condițiilor de muncă și la reducerea controlului comunității asupra utilizării terenurilor. Aceasta contribuie, de asemenea, la creșterea prețurilor la alimente și la o mai mare disponibilitate a alimentelor ultraprocesate, în special pe piețele foarte concentrate, precum Regatul Unit și Germania. În plus, puterea corporativă împiedică eforturile de a aborda schimbările climatice și de a trece la o producție alimentară durabilă.

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:

Sursa foto: Pexels/Jane Trang Doan

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *