Microbiomul intestinal ar putea influenţa vârsta organismului uman. O alimentație echilibrată ajută la menținerea unei flore intestinale sănătoase

Cercetătorii de la Spitalul Ruijin, afiliat la Şcoala de Medicină a Universităţii Jiao Tong din Shanghai şi BGI Research au realizat un studiu la care au participat 10.207 persoane cu vârste cuprinse între 40 şi 93 de ani. Folosind 21 de parametri metabolici, aceştia au clasificat aceste persoane în cinci grupuri, denumite grupuri de multimorbiditate metabolică, care reprezintă diferite subfenotipuri metabolice. În comparaţie cu grupul clasificat ca fiind metabolic sănătos, alte două grupuri, clasificate ca „mixt cu obezitate” şi „cu hiperglicemie” au prezentat un risc crescut de boli cardiovasculare.

Aceste asocieri au fost reproduse într-al doilea proiect de cercetare pe 9.061 de persoane ce vor fi studiate în următorii 10 ani. Printr-o analiză aprofundată a datelor metagenomice fecale a 4.491 de persoane selectate aleatoriu, cercetătorii au descoperit asocieri între compoziţia microbiană intestinală a grupurilor cu multimorbiditate metabolice şi vârstă. În rândul persoanelor cu vârste peste 60 de ani, riscul crescut de boli cardiovasculare asociat cu grupul „mixt cu obezitate” sau cu cel cu „hiperglicemie” a fost exacerbat la persoanele cu o vârstă microbiană intestinală ridicată, dar diminuat la persoanele cu o vârstă microbiană intestinală scăzută, independent de factori precum vârsta și sexul. Acest model, în care vârsta microbiană intestinală mai tânără pare să contracareze riscul de boli cardiovasculare atribuit disfuncţiei metabolice, implică un rol modulator al vârstei microbiene intestinale în sănătatea cardiovasculară pentru persoanele în vârstă nesănătoase din punct de vedere metabolic, susţin cercetătorii.

Rezultatele au sugerat că vârsta microbiană intestinală, ca biomarker, ar putea fi un predictor promiţător al riscului de boli cardiovasculare.

Timpul necesar pentru refacerea florei intestinale variază de la caz la caz, în conformitate cu stilul de viata adoptat, alimentația și eventuale terapii medicamentoase asociate. Dietele bogate în fibre alimentare (prebiotice) acționează ca substrat energetic pentru microbiomul intestinal și susțin refacerea acestuia alături de probiotice. Probioticele reprezintă organisme vii din alimentație, alimente preparate prin fermentare, (murături, iaurt, chefir, varză acră, kimchi etc.) sau suplimente alimentare care contribuie la restaurarea microbiomului intestinal.

Dieta necorespunzătoare alcătuită în special din carbohidrați și grăsimi saturate determină apariția tulburărilor de permeabilitate la nivelul mucoasei intestinale, inflamația, alterarea metabolismului lipidic la nivel hepatic, steatoza hepatică si fibroza care în final poate evolua către un cancer al ficatului. Așadar, cercetările au demonstrat că  regimul alimentar necorespunzător favorizează degradarea microbiomului și inflamația mucoasei intestinale. Atunci când procesul este inversat și persoana afectată trece sau revine la o dietă echilibrată, rezultatele pozitive nu întârzie să apară.