Producătorii de înghețată ajung sub noua lege cibernetică a UE, alături de centrale electrice, spitale sau alimentarea cu apă. Situația este explicată printr-o scăpare în Directiva NIS2

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Fabricile mari de înghețată ar putea fi obligate să respecte normele europene destinate sectoarelor critice. Explicația se află în definiția foarte largă a industriei alimentare.

Producătorii de înghețată care depășesc anumite praguri de mărime pot intra sub incidența noilor reguli europene de securitate cibernetică, relatează Politico. Situația este una dintre consecințele neașteptate ale Directivei privind securitatea rețelelor și a sistemelor informatice, cunoscută drept Directiva NIS2. Actul normativ a fost adoptat în 2022 pentru protejarea serviciilor importante împotriva atacurilor cibernetice.

NIS2 nu se limitează la centrale electrice, spitale, rețele de transport, alimentarea cu apă sau infrastructura digitală. Directiva acoperă 18 sectoare și include producția, procesarea și distribuția alimentelor. Prin urmare, un producător suficient de mare poate intra sub incidența legii indiferent dacă fabrică alimente esențiale, dulciuri sau înghețată.

De ce sunt vizate fabricile de înghețată

Includerea industriei alimentare are o justificare clară. Un atac cibernetic care blochează producția sau distribuția alimentelor poate perturba aprovizionarea populației. Directiva nu face însă diferența între produsele indispensabile și cele care ar putea lipsi temporar din magazine fără a provoca o criză. Clasificarea se bazează în principal pe sectorul de activitate și pe dimensiunea companiei.

Markéta Gregorová, eurodeputată din Cehia implicată în pregătirea unui pachet legislativ pentru simplificarea NIS2, a atras atenția asupra acestei situații. Ea a remarcat că producătorii mari de înghețată pot fi acoperiți de directivă, deși „probabil că nu ai avea nevoie de ei într-o criză”. În termeni juridici, aceste companii nu devin automat infrastructuri „esențiale”, asemenea rețelelor energetice. Producătorii alimentari vizați sunt, de regulă, încadrați în categoria entităților „importante”. Ei trebuie totuși să respecte cerințe suplimentare de securitate cibernetică.

Ce obligații pot avea producătorii

Companiile incluse în sistem trebuie să evalueze riscurile informatice și să adopte măsuri tehnice, operaționale și organizatorice. Ele trebuie să protejeze rețelele, sistemele de producție și lanțurile de aprovizionare.

Atacurile sau incidentele informatice semnificative trebuie raportate autorităților naționale. Conducerea companiei poate răspunde pentru nerespectarea măsurilor obligatorii. În unele state, firmele trebuie să se înregistreze și la autoritatea națională responsabilă de securitatea cibernetică. Pentru producătorii alimentari, aceste obligații pot presupune investiții suplimentare în personal, audituri, sisteme informatice și proceduri interne.

Comisia Europeană precizează că NIS2 se aplică, în general, entităților mijlocii și mari din sectoarele vizate. Companiile mici sunt, de regulă, exceptate. Cerințele pot fi, de asemenea, adaptate în funcție de importanța și riscurile fiecărei organizații.

Sectorul alimentar ridică și alte întrebări

Înghețata nu este singurul produs care evidențiază limitele clasificării. Potrivit specialiștilor citați de Politico, și distribuitorii angro de gumă de mestecat pot intra sub incidența directivei dacă depășesc pragurile stabilite.

În Germania, o organizație profesională a fost nevoită să îi asigure pe proprietarii brutăriilor artizanale că micile lor afaceri nu sunt vizate de noile reguli. Problema nu este includerea industriei alimentare în sistem, ci absența unor delimitări suficient de clare. Companiile și consultanții lor trebuie să stabilească singuri dacă activitatea și dimensiunea firmei atrag obligațiile NIS2.

Instalațiile luminoase de Crăciun, un alt caz neașteptat

Politico oferă și alte exemple neobișnuite. Producătorii instalațiilor luminoase pentru pomul de Crăciun pot fi incluși în categoria activităților de producție acoperite de directivă.

Școlile mari care dețin panouri solare ar putea fi considerate formal producători de energie. În Germania, unii proprietari care le furnizează chiriașilor conexiuni prin cablu sau internet ar putea fi tratați, în anumite situații, ca operatori de telecomunicații.

Aceste cazuri nu înseamnă că toate organizațiile respective sunt automat obligate să respecte NIS2. Încadrarea depinde de legislația națională, dimensiunea entității și felul în care este organizată activitatea.

Aplicarea diferă de la o țară la alta

Statele membre trebuiau să transpună Directiva NIS2 până la 17 octombrie 2024. Aplicarea a avansat însă neuniform.

În iulie 2026, Comisia Europeană a trimis Irlanda, Spania, Franța și Țările de Jos în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru că nu au notificat măsurile necesare transpunerii. În Germania, înregistrarea companiilor vizate a avansat lent.

Comisia a propus în ianuarie 2026 modificări pentru clarificarea domeniului de aplicare și reducerea costurilor administrative. Până la uniformizarea regulilor, producătorii de înghețată rămân unul dintre cele mai sugestive exemple ale dificultăților întâmpinate de Uniunea Europeană în definirea sectoarelor care au nevoie de protecție cibernetică sporită.