Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, avertizează că România nu își mai permite să reacționeze abia după ce deciziile importante sunt deja luate la nivel european. El a vorbit la Conferința G4Food&Economedia despre cazul acordului Mercosur, car4e în opinia sa este unul dintre cele mai clare exemple de întârziere și lipsă de coordonare, într-un moment în care agricultura românească are nevoie de o poziție fermă și coerentă.
Negrescu a spus că, în etapa în care dezbaterea privind Mercosur începuse deja la nivel european, din România nu a existat un dialog real cu cei care puteau susține această temă în instituțiile europene. „Când a început dezbaterea la nivel european privind Mercosur, nimeni din România nu m-a contactat”, a declarat Victor Negrescu.
El a subliniat, de asemenea, că în Parlamentul European au existat încercări de blocare sau de corectare a acordului și că acestea au venit din partea eurodeputaților pro-europeni, nu dinspre forțele extremiste, așa cum s-a sugerat uneori în spațiul public. „Pro-europenii din Parlamentul European, europenii, au încercat să salveze situația”, a afirmat vicepreședintele Parlamentului European.
Potrivit acestuia, una dintre măsurile susținute la Bruxelles a fost trimiterea acordului Mercosur la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, precum și introducerea și apoi îmbunătățirea clauzei de salvgardare. Cu toate acestea, Negrescu spune că mecanismul actual este încă departe de a fi satisfăcător. „Nici eu nu sunt mulțumit cu mecanismul de blocaj, care nu este predictibil, cum nu sunt mulțumit cu mecanismul de control”, a spus el.
În opinia sa, protecția consumatorilor și controlul produselor nu ar trebui lăsate exclusiv în sarcina statelor membre, ci ar trebui asumate mai clar la nivel european, încă din punctul de plecare al mărfurilor.
În același timp, Victor Negrescu a mutat discuția și spre viitorul finanțării europene pentru agricultură. El avertizează că România nu trebuie să accepte o nouă reducere a fondurilor pentru agricultură și dezvoltare rurală în următorul buget multianual al Uniunii Europene.
„Noi nu putem accepta ca începând cu 2028 fondurile pentru agricultură și pentru dezvoltarea zonelor rurale să scadă”, a declarat el.
Negrescu a amintit că România a acceptat deja în 2021 o scădere a fondurilor pentru dezvoltare rurală și consideră că acest lucru nu trebuie repetat. În plus, el se opune și ideii ca statele membre să poată cofinanța suplimentar subvențiile cu 30%, pentru că o astfel de regulă ar avantaja statele mai bogate și ar accentua dezechilibrele din interiorul Uniunii.
„Nu trebuie să acceptăm ca statele membre să poată cofinanța subvențiile cu 30%. Pentru că noi nu avem 30%, să dăm un plus. Franța are 30%”, a spus vicepreședintele Parlamentului European.
El a mai cerut ca mandatul de negociere al României pentru viitorul buget european să fie prezentat public și să includă explicit agricultura printre prioritățile naționale. Mesajul lui Victor Negrescu este că România trebuie să participe mai devreme, mai clar și mai ferm la negocierile europene, altfel riscă să constate din nou prea târziu că a pierdut teren pe dosare esențiale pentru agricultură.
Vă rugăm să păstrați un ton respectuos în comentarii.
Limbajul ofensator, injuriile, comentariile instigatoare la ură sau postarea repetată și abuzivă a aceluiași mesaj pot duce la ștergerea comentariului și, în unele cazuri, la suspendarea temporară a dreptului de a comenta.
Comunitatea noastră este despre pasiunea pentru mâncare, rețete și experiențe culinare, iar discuțiile sunt binevenite atât timp cât rămân civilizate și constructive. Vă mulțumim că ne ajutați să păstrăm un spațiu plăcut pentru toți