Sursa foto: Pexels
Aproape toți am fost, măcar o dată, influențați de o reclamă de pe rețelele sociale să cumpărăm, de exemplu, o pudră verde, destul de scumpă, care promitea că ne umple de energie și ne face să sărim din pat la prima oră a dimineții. Poate am cheltuit ceva bani și pe vreo mască LED cu lumină roșie care promitea să stimuleze colagenul și să facă pielea să arate minunat.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Dacă o reclamă te-a convins vreodată și pe tine că secretul unei stări de bine constă într-un supliment sau o baie rece, să știi că nu ești singur. Rețelele sociale au transformat wellness-ul într-o preocupare 24/7 .
„Totul pornește din dorința de a te simți bine”
Psihoterapeuta Shelly Dar spune, potrivit bbcgoodfood.com, că această nevoie de „a ne simți bine” vine adesea din ceva mai profund. „Avem acces fără precedent la informații despre sănătate, ceea ce, paradoxal, ne poate face să ne simțim anxioși că nu facem suficient. Această dorință de a ne optimiza pornește deseori dintr-o nevoie mai profundă de valoare personală. Când wellness-ul este confundat cu virtutea morală, consumul de pudre verzi înseamnă că ești o persoană «bună», iar neparticiparea poate părea un eșec în autoîngrijire,” explică ea.
Mituri comune promovate de influenceri
Cu cât citim mai mult postările de pe rețelele de socializare, cu atât vedem mai multe mesaje contradictorii. „Rețelele sociale creează un reel constant cu momentele de top din rutinele de wellness ale altora. Vedem influenceri strălucind după o baie în gheață sau un ritual cu cacao, iar creierul nostru ne spune «ei au ceva ce mie îmi lipsește». Industria wellness a profitat perfect de această oportunitate, făcând aceste trenduri să pară atât accesibile, cât și necesare” spune ea.
Shelly Dar adaugă că miturile persistă pentru că ne dau un sentiment de control. „Aceste practici pot oferi structură, comunitate și senzația că ai grijă de tine. Beneficiul psihologic este real și nu trebuie ignorat, dar problema apare atunci când aceste trenduri devin compulsive, costisitoare sau înlocuiesc sprijinul real pentru problemele de fond”, explică psihoterapeuta.
Cele mai comune mituri despre sănătate
- Mitul 1: Trebuie să îți detoxifici corpul regulat – Asociația Dieteticienilor din Marea Britanie spune clar: „ideea de detoxifiere este o prostie.” Ficatul și rinichii sunt sistemele naturale de detoxifiere ale corpului, iar niciun ceai sau cură cu sucuri nu le poate înlocui.
- Mitul 2: Carbohidrații te îngrașă – Carbohidrații sunt o parte esențială a unei diete sănătoase. După cum spune și British Heart Foundation, contează echilibrul total al caloriilor, nu eliminarea pâinii sau pastelor.
- Mitul 3: Oțetul de mere topește grăsimea abdominală – Nu există nicio dovadă care să susțină această afirmație. De fapt, în septembrie 2025, British Medical Journal a retras un studiu care sugera că oțetul de mere ar putea ajuta la gestionarea greutății.
- Mitul 4: Trebuie să bei trei litri de apă pe zi – Specialiștii de la Institutul de Sănătate Publică din Marea Britanie recomandă șase – opt căni de lichide zilnic. Apă, lapte degresat, băuturi fără zahăr, ceai și cafea – toate contează. Cel mai bun indicator este culoarea urinei: ar trebui să fie galben deschis, aproape clar.
- Mitul 5: 10.000 de pași pe zi este cifra magică – Această cifră provine de fapt dintr-o reclamă japoneză la pedometre din anii ‘60, nu din știință. Dovezile arată că adulții sănătoși fac între 4.000 și 18.000 de pași pe zi.
Ce trenduri de sănătate merită banii tăi?
Nu toate obiceiurile virale sunt înșelătoare. Nutriționista Zara Hiridjee spune că unele sunt într-adevăr susținute științific și pot fi integrate ușor în viața de zi cu zi.
- Mindfulness – „Mindfulness-ul nu este doar un cuvânt la modă. Este una dintre cele mai cercetate practici comportamentale în psihologia sănătății și neuroștiință”, spune Hiridjee.
Practici regulate de mindfulness sau meditație reduc activitatea din centrul fricii al creierului și întăresc zonele responsabile de reglarea emoțională. - Reglarea sistemului nervos – „Este un concept devenit clișeu în wellness, dar are bază fiziologică reală”, explică Hiridjee.
Respirația profundă, yoga, mișcarea blândă și timpul petrecut în natură activează sistemul parasimpatic prin nervul vag, ceea ce promovează relaxarea și recuperarea. - Mese bogate în proteine – „Unul dintre puținele trenduri care chiar merită atenție este accentul pus pe mesele bogate în proteine, mai ales la micul dejun”, precizează nutriționista. Acestea stabilizează glicemia, oferă energie susținută și țin de foame mai mult timp.
- Sănătatea intestinală – „Rolul intestinului în digestie, imunitate și dispoziție este susținut științific,” spune ea. Dar sfaturile online simplifică prea mult acest subiect. Cheia este varietatea și consistența: fibre, diversitate vegetală, alimente fermentate, somn suficient și mișcare.
Ce trenduri de wellness ar trebui evitate?
Unele obiceiuri pot îmbunătăți starea de bine, dar altele sunt doar iluzii costisitoare.
- Ceaiuri de detoxifiere și cure cu sucuri – „Acestea sunt unele dintre cele mai persistente trenduri online. Dar nu au niciun fundament fiziologic,” spune Hiridjee. Efectele sunt temporare și apar doar din deshidratare sau reducerea calorică severă.
- Jeleuri pentru arderea grăsimii și stimulente de metabolism – „Sună plauzibil, dar efectele sunt minime, inconsistente și exagerate prin marketing”, susține nutriționista. Nici chiar cafeina sau extractul de ceai verde nu au un impact semnificativ pe cont propriu.
- Conținutul alimentar bazat pe frică – „Frica este un curent periculos în cultura wellness online. Mâncarea nu este doar combustibil; este conexiune, confort și cultură,” spune Hiridjee.
Dar observă că aceste trenduri „exploatează anxietatea în loc să o reducă”. A eticheta alimentele drept „bune” sau „rele” poate duce la sentimente de rușine și vinovăție, după ce le consumăm.
De unde poți obține informații de încredere?
Cu influenceri care promovează constant produse de wellness, e mai greu ca niciodată să deosebești realitatea de marketing agresiv.
„Primul pas este să verifici sursa. Caută persoane cu calificări reale – nutriționiști acreditați, dieteticieni sau medici,” spune Hiridjee.
Rețelele sociale au făcut wellness-ul mai vizibil, dar și mai confuz. Unele trenduri, precum mindfulness-ul și sănătatea intestinală, sprijină cu adevărat starea de bine pe termen lung. Altele, precum ceaiurile detox, ar trebui ignorate.
Așa cum ne amintește Dar: „Wellness-ul sustenabil înseamnă să găsești ce te sprijină cu adevărat în viață, nu să joci un rol de ‘persoană sănătoasă’ pentru public.”
Dacă un produs promite miracole – sau vine cu un cod de afiliere – probabil că locul lui e pe pagina ta „Pentru Tine”, nu în coșul tău de cumpărături.
