Sursa foto: Pexels
De Ziua Internațională a Pâinii, vorbim despre un aliment care, deși pare simplu, spune multe despre felul în care mâncăm și producem azi. În timp ce pâinea industrială domină piața prin eficiență, tot mai multe brutării artizanale aleg calea lentă: maia naturală, făinuri curate și rețete transmise din generație în generație.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Dar în spatele acestor produse se află provocări reale de business — de la costuri și forță de muncă, până la educarea consumatorilor. Am discutat cu reprezentanți ai unor brutării cunoscute din România despre ce face pâinea lor diferită, cum se construiește o brutărie modernă și care este viitorul pâinii artizanale în România.
MamaPan: „Avem o cauză socială pe care o susțin produsele noastre”
Pentru Irina Sorescu, manager la brutăria MamaPan, diferența dintre pâinea artizanală și cea industrială este una esențială. „Tocmai asta ne diferențiază absolut, că sunt produse artizanale. Sunt produse realizate manual și nu punem conservanți sau aditivi, folosim doar făină și semințe, acolo unde rețetele cer diverse tipuri de semințe”, a declarat ea pentru G4Food.
MamaPan nu este o brutărie obișnuită, ci o structură de economie socială. „Pentru noi e dificil, nu știu dacă știți faptul că suntem structură de economie socială, nu o brutărie obișnuită, și asta face ca lucrurile să fie mai complicate, mai ales pe piața mare”, a explicat Irina Sorescu.
În ciuda provocărilor, brutăria și-a construit o bază fidelă de clienți, atrasă nu doar de calitatea produselor, ci și de misiunea socială. „Avem baza noastră de clienți și faptul că avem o cauză socială pe care o susțin produsele noastre. Mămicile care lucrează la noi sunt femei care își cresc singure copiii”, a menționat ea.
Despre viitorul pâinii artizanale în România, Irina Sorescu este optimistă. „Cred că sunt tot mai multe persoane interesate de o hrană sănătoasă și curată, și din ce în ce mai multe află despre produsele acestea și vor să cumpere”, a precizat Irina.
Grain Trip: „La început e foarte greu să convingi oamenii ce înseamnă o pâine adevărată”
La Grain Trip, procesul de producție e unul lent și migălos. „În primul rând, pâinea noastră se face în două zile. Totul este lucrat manual, seară de seară, de brutari care coc zilnic. Nu folosim premixuri sau aditivi, totul e natural”, a declarat Loredana, vânzătoare la brutărie.
Dacă în producția industrială accentul se pune pe rapiditate și costuri reduse, pentru o brutărie artizanală provocările vin tocmai din opusul acestui model. „La început este foarte greu, e greu să convingi oamenii să înțeleagă ce este o pâine făcută corect. Costurile sunt mari și, automat, prețul nu este unul mic. Dar, cu timpul, clienții au răspuns pozitiv și avem mulți care nu mai consumă altfel de pâine”, a explicat ea.
Loredana observă totuși o schimbare de mentalitate în rândul consumatorilor. „În ultima perioadă am tot auzit despre brutării artizanale. Cred că noi, românii, vrem să mâncăm din ce în ce mai sănătos. Pâinea cu maia are bacterii bune, benefice organismului, și mulți clienți ne-au spus că se simt mai bine și chiar au analize mai bune de când au renunțat la pâinea industrială”, a menționat ea.
Pain Plaisir: „Fiecare maia are un profil unic de microorganisme, iar gustul pâinii este mereu diferit”
Pâinea de la Pain Plaisir se remarcă prin calitatea ingredientelor și procesul de producție atent controlat. „Pâinea Pain Plaisir se distinge prin calitatea ingredientelor și procesul de producție atent — selecția făinurilor, tehnicile de fermentare îndelungată și maiaua sălbatică”, a declarat Irina Stăncescu, cofondator Pan Plaisir, pentru G4Food.
Făina folosită este certificată Label Rouge, un sistem francez care garantează calitatea superioară a produselor alimentare. „Făina Label Rouge provine din grâu cultivat conform unor norme stricte, care asigură o calitate superioară și un gust mai bun. Stocarea grâului se face în silozuri aerisite natural, iar măcinarea la comandă păstrează prospețimea și aromele naturale”, a explicat ea.
Un alt element definitoriu este maiaua sălbatică, vie din 2012, hrănită zilnic și folosită în toate aluaturile. „Fiecare maia are un profil unic de microorganisme, ceea ce înseamnă că pâinea făcută cu maia sălbatică variază în gust și caracteristici în funcție de condițiile de mediu și de ingredientele folosite, oferind un produs distinctiv și personalizat”, a menționat Irina.
Brutăria mizează și pe dospirea lentă la rece, de minimum 12 ore. Aceasta contribuie la o aromă complexă, o crustă crocantă și o digestibilitate mai bună, datorită fermentației lente care descompune glutenul și alți compuși.
Provocările sunt multiple, de la costurile ridicate ale ingredientelor până la lipsa de personal specializat. „Folosind doar ingrediente de calitate superioară, costurile de producție sunt mari. Compensăm prin educarea clienților despre beneficiile produselor noastre și prin relații durabile bazate pe încredere și transparență”, a precizat cofondatoarea.
Pentru a apropia publicul de procesul artizanal, brutăria organizează periodic evenimentul „Ziua Brutăriei fără Secrete”, unde vizitatorii pot vedea cum se face pâinea și pot participa la degustări.
Despre viitorul pâinii artizanale, Pain Plaisir privește cu încredere. „Piața s-a lărgit constant. Tot mai mulți consumatori devin conștienți de importanța alimentației sănătoase și de beneficiile pâinii cu maia sălbatică. Pe măsură ce publicul este mai educat, segmentul continuă să crească. Suntem mândri să contribuim la o comunitate sănătoasă și sustenabilă”, a mai adăugat Irina.
HUG: „Timpul este cel mai important ingredient”
La HUG, fiecare pâine este frământată cu răbdare și coaptă cu grijă, fără grabă și fără compromisuri. „Nu urmărim doar un produs bun, ci o experiență care aduce confort și bucurie. Folosim maia naturală, ingrediente curate și timp — poate cel mai important ‘ingredient’ din tot procesul. Fermentația lentă dezvoltă gust, textură și o digestibilitate superioară, iar mâinile noastre dau formă fiecărei pâini cu atenția pe care nicio linie de producție nu o poate reproduce”, a declarat Anamaria Mihăilă, cofondatoarea brutăriei artizanale Hug.
Brutăria nu este doar o afacere, ci și un mod de a crea ceva simplu, dar esențial pentru oameni: pâinea, un simbol al vieții și al comunității. „Fiecare produs HUG este gândit să reflecte grija, căldura și apartenența, transformând simpla achiziție de pâine într-o experiență emoțională”, a explicat ea.
Provocarea principală este echilibrul dintre artă și sustenabilitate economică: „Producția artizanală presupune costuri mai mari, ritm lent și dependență de ingrediente de calitate. Totuși, le depășim prin consecvență, educarea consumatorilor și printr-o comunitate care înțelege valoarea pâinii făcute cu grijă. Ne bazăm pe relații autentice cu clienții noștri, transparență și pasiune pentru ceea ce facem zi de zi”, a menționat cofondatoarea.
Despre viitorul pâinii artizanale în România, Anamaria Mihăilă consideră că acesta este promițător. „Tot mai mulți oameni caută gusturi autentice, produse curate și povești sincere în spatele fiecărui aliment. Pâinea artizanală va continua să crească odată cu dorința oamenilor de a mânca mai conștient și de a se reconecta la lucrurile esențiale. Noi, la HUG, vrem să fim parte din această mișcare — una care nu vorbește doar despre pâine, ci despre grijă, timp și comunitate”, a precizat ea.
Pâinea artizanală din România nu mai este doar un produs de nișă — ea reflectă pasiune, răbdare și o atenție autentică pentru calitate. Într-o lume tot mai grăbită, pâinea făcută cu grijă rămâne un reper al timpului bine folosit și al bucuriei simple de a mânca bine.
Sursa foto: Pexels
Text transcris cu ajutorul Vatis Tech
