Cum poți să scapi de gândurile obsesive legate de mâncare, când aceasta devine o idee fixă care nu-ți dă pace. Poți scăpa de food noise și fără medicamente de slăbit

Te gândești mereu la mâncare, ți-e tot timpul poftă de ceva, îți vin în minte fără să vrei tot felul de mâncăruri pe care ți-ar plăcea să mănânci, uneori îți pui sub semnul întrebării toate alegerile alimentare ?

Fenomenul se numește food noise („zgomot alimentar”) și nu este nou, dar expresia a început să fie folosită frecvent abia din 2023. Mai precis, o dată cu apariția injecțiilor GLP-1 (precum Wegovy și Mounjaro) ca tratamente pentru slăbit în Marea Britanie, menite să reducă „vorbăria interioară” legată de mâncare.

„În trecut vorbeam despre asta ca fiind preocupare excesivă față de mâncare, gânduri obsesive, pofte sau cogniții specifice tulburărilor alimentare”, explică psihologul și specialistul în alimentație dezordonată dr. Charlotte Ord, într-un reportaj realizat de BBC.

În esență, este vorba de gânduri persistente, intruzive și repetitive despre mâncare. Asta poate însemna obsesia pentru următoarea masă, preocuparea constantă pentru diete, evitarea anumitor alimente sau reguli alimentare rigide.

„Pentru mine, este legat intrinsec de expunerea la cultura dietelor și de practica dietei în sine”, adaugă Ord. Restricția alimentară este percepută de creier ca un potențial pericol (foamete), ceea ce sporește concentrarea pe hrană, chiar și atunci când nu există lipsă reală de alimente.

Diferența dintre gândurile normale și „food noise”

A te gândi la mâncare este firesc: ne planificăm mesele, simțim foamea și anticipăm cu plăcere o cină bună. „Food noise, în schimb, este insistent și intruziv”, spune Ord. „Apare și când nu îți este foame, uneori chiar și după ce ai mâncat, și are o mare încărcătură emoțională. Poate fi însoțit de vinovăție, obsesii și anxietate, afectând calitatea vieții.”

Printre semnele că te-ai putea afla într-o astfel de situație se numără: dificultăți de concentrare la muncă sau cu cei dragi, analiza exagerată a alegerilor alimentare, sentimente intense de vinovăție, rușine sau anxietate după consumul unei mese sau gustări, posibile comportamente alimentare dezordonate, preocupări excesive față de greutate și formă corporală, asociere uneori cu exerciții fizice excesive sau medii de fitness care încurajează reguli rigide.

Cum pot ajuta medicamentele pentru slăbit

Dr. Jack Mosley explică: există două tipuri de mâncat – cel indus de foame și cel bazat pe recompensă (plăcerea de a mânca). Medicamentele pentru slăbit reduc ambele: scad apetitul și diminuează anticiparea plăcerii (prin reducerea dopaminei). Rezultatul: tentațiile scad și satisfacția apare mai repede cu porții mai mici.

Totuși, după întreruperea tratamentului, „zgomotul” revine. Studiile arată că două treimi din greutatea pierdută se recâștigă în primul an, iar după 20 de luni aproape toată. De aceea, perioada tratamentului trebuie folosită pentru a dezvolta obiceiuri sănătoase pe termen lung.

Cum poți reduce „zgomotul alimentar” fără medicamente

• Organizează-te: planifică mesele săptămânal, evită să sari peste mese, ia masa relaxat și menține un echilibru între carbohidrați, proteine și grăsimi.

• Adoptă o dietă echilibrată: de exemplu, cea mediteraneană, bogată în proteine, fibre și grăsimi sănătoase.

• Nu te baza doar pe voință: elimină din casă alimentele ultraprocesate tentante, dar fii blând(ă) cu tine dacă le consumi ocazional.

• Renunță la etichete morale: nu mai clasifica alimentele drept „bune” sau „rele”. Restricția strictă alimentează zgomotul alimentar.

• Analizează-te: observă-ți gândurile și întreabă-te ce nevoie reală ai: mâncare, confort, socializare, relaxare?

• Gestionează stresul: exerciții, meditație sau hobby-uri – toate pot reduce poftele și mâncatul compulsiv.