Sursa foto: esgnews.com
Azi, 22 aprilie, sărbătorim Ziua Pământului, o inițiativă lansată în 1970 și transformată într-o mișcare globală, care aduce în prim-plan urgența protejării planetei.
Pentru anul 2025, tema oficială este „Our Power, Our Planet” („Puterea noastră, Planeta noastră”), lansată în septembrie 2024. Această temă marchează cea de-a 55-a aniversare a Zilei Pământului și subliniază importanța energiei regenerabile, cu obiectivul de a tripla producția globală de electricitate curată până în 2030.
Agricultura, unul dintre cele mai vechi și esențiale sectoare pentru umanitate, se află astăzi la intersecția unor provocări climatice fără precedent.
Agricultura, victimă și sursă a schimbărilor climatice
Potrivit IPCC (Intergovernmental Panel on Climate Change), agricultura, silvicultura și alte utilizări ale terenurilor sunt responsabile pentru aproximativ 22% din emisiile globale de gaze cu efect de seră. Principalele surse includ emisiile de metan provenite din sectorul zootehnic, oxidul de azot din îngrășămintele chimice și defrișările pentru extinderea terenurilor agricole.
În același timp, agricultura este și una dintre cele mai afectate ramuri de fenomenele extreme: secete, inundații, valuri de căldură sau variații bruște de temperatură. În Europa, conform datelor Agenției Europene de Mediu (EEA), pierderile economice anuale provocate de dezastre climatice în agricultură au crescut de la o medie de 7,6 miliarde euro/an în perioada 1980–1999 la 13 miliarde euro/an în perioada 2000–2019.
În România, efectele se simt deja
În România, 2024 a fost al treilea an consecutiv cu secetă pedologică severă în sud și est. Conform Administrației Naționale de Meteorologie, temperaturile medii au crescut cu 1,6°C față de media secolului XX, iar nivelul precipitațiilor a devenit tot mai imprevizibil. Aceste schimbări au afectat grav culturile de grâu, porumb și floarea-soarelui.
Un raport al Institutului Național de Statistică arată că producția de cereale a scăzut cu peste 12% în 2023 față de anul precedent, în mare parte din cauza secetei. Totodată, cheltuielile fermierilor pentru irigații și adaptare au crescut cu peste 25%, în timp ce subvențiile și infrastructura de sprijin rămân deficitare.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
Impactul secetei și fenomenelor extreme în 2024
În 2024, seceta prelungită a afectat grav agricultura românească. Potrivit Federației Naționale Pro Agro, aproximativ 2,5 milioane de hectare, reprezentând 40% din suprafața cultivată cu grâu, porumb, rapiță și floarea-soarelui, au fost compromise. Pierderile financiare estimate se ridică între 1,5 și 1,8 miliarde de euro.
În plus, în iulie 2024, România a fost afectată de valuri de căldură, furtuni violente și grindină, urmate de temperaturi neobișnuit de ridicate și condiții de secetă, cauzând daune semnificative culturilor de cereale și oleaginoase.
Pentru a atenua impactul secetei, guvernul român a introdus un mecanism de asigurare împotriva secetei, acoperind 7 milioane de hectare de culturi de toamnă și primăvară. Acest sistem oferă compensații de până la 3.000 de lei (aproximativ 600 de euro) pe hectar.
Totodată, Comisia Europeană a aprobat un ajutor financiar de 21,5 milioane de euro pentru fermierii români afectați de fenomenele climatice extreme din vara anului 2024.
Adaptarea agriculturii la noile condiții climatice nu mai este opțională. În Europa și în lume, tot mai mulți fermieri adoptă practici de agricultură regenerativă, care pun accent pe sănătatea solului, diversificarea culturilor și reducerea inputurilor chimice. De exemplu, proiecte precum Ecosystem Services Market Consortium (ESMC) în SUA sau inițiative precum 4 per 1000 în Franța promovează stocarea carbonului în sol ca soluție duală: climată și agricolă.
În România, exemple precum Cooperativa Rodagria sau inițiative de digitalizare a agriculturii prin senzori și platforme inteligente arată că există drumuri posibile către sustenabilitate.
Perspective pentru 2025 și adaptarea la schimbările climatice
Adoptarea tehnologiilor moderne, diversificarea culturilor și implementarea sistemelor de irigații eficiente sunt esențiale pentru reziliența sectorului agricol.
De asemenea, educarea fermierilor și accesul la informații actualizate despre schimbările climatice pot contribui la o mai bună pregătire în fața acestor provocări.
În 2024, agricultura românească a suferit pierderi economice semnificative din cauza fenomenelor meteorologice extreme.
Conform declarațiilor ministrului Agriculturii, Florin Barbu, sectorul vegetal a înregistrat pierderi de peste 2,5 miliarde de euro, în principal din cauza secetei, furtunilor violente și grindinei.
Pentru a sprijini fermierii afectați, statul a alocat aproximativ 2 miliarde de euro prin diverse scheme de ajutor și despăgubiri, inclusiv 400 de milioane de euro pentru secetă și 330 de milioane de euro în cadrul schemei Ucraina.
La nivel european, pierderile economice cauzate de fenomenele meteorologice extreme sunt în creștere. În ultimul deceniu, Uniunea Europeană a înregistrat pierderi totale de aproximativ 145 de miliarde de euro din cauza schimbărilor climatice, cu o tendință anuală de creștere de aproape 2%, potrivit stiriagricole.ro
Pentru a face față acestor provocări, Comisia Europeană a propus în 2024 un sprijin financiar de 119,7 milioane de euro pentru fermierii din România, Italia, Germania, Bulgaria și Estonia afectați de fenomene climatice nefavorabile. Din această sumă, 21,6 milioane de euro au fost alocate României pentru a compensa pierderile semnificative suferite în sectoarele agricole esențiale, precum producția de semințe oleaginoase și cereale .
La nivel mondial, pierderile în agricultură din cauza dezastrelor naturale se ridică la 3,8 trilioane de dolari
Aceste date evidențiază impactul considerabil al schimbărilor climatice asupra agriculturii și necesitatea unor măsuri de adaptare și sprijin adecvate pentru fermieri.
La nivel global, impactul dezastrelor climatice asupra agriculturii este profund și în creștere. Conform unui raport al Organizației pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO) din 2023, în ultimele trei decenii, pierderile economice în agricultură cauzate de dezastre naturale au atins aproximativ 3,8 trilioane de dolari, ceea ce reprezintă o medie anuală de 123 miliarde de dolari sau 5% din PIB-ul agricol global .
Cele mai mari pierderi s-au înregistrat în cereale (69 milioane tone/an), urmate de fructe, legume și produse din carne. Țările cu venituri mici și statele insulare mici sunt cele mai vulnerabile, cu pierderi de până la 15% din PIB-ul agricol.
Aceste pierderi includ atât producția de culturi, cât și de animale, iar cifrele reale ar putea fi și mai mari dacă s-ar lua în considerare datele din sectoarele pescuitului, acvaculturii și silviculturii, potrivit raportului FAO
În ceea ce privește distribuția regională, Asia a înregistrat cele mai mari pierderi absolute, în timp ce Africa a suferit cele mai mari pierderi relative, cu până la 8% din valoarea adăugată agricolă . Țările cu venituri mici și medii au fost cele mai afectate, înregistrând pierderi de până la 15% din PIB-ul agricol , scrie euronews
Comparativ, în România, pierderile economice în agricultură din 2024 au fost estimate la 2,5 miliarde de euro, evidențiind o vulnerabilitate semnificativă la nivel național. Toate aceste cifre subliniază necesitatea unor măsuri urgente de adaptare și reziliență în sectorul agricol, atât la nivel național, cât și global.
