Foto: Dreamstime/Kjrstudio
Spre deosebire de acum câteva decenii, astăzi se cultivă struguri în țări precum Anglia și Suedia. Mai mult, chiar, vița de vie ajunge în locuri exotice precum înălțimile din Kenya sau în Asia, la poalele vârfului Himalaya, de exemplu, scrie ziarul La Repubblica.
Scandinavia – suprafața cultivată cu viță de vie s-a dublat în ultimii ani
Ceea ce în trecut părea o glumă – vinul suedez, devine treptat realitate. În ultimii cinci ani, în Suedia, hectarele dedicate viticulturii s-au dublat: cifrele sunt încă foarte mici, dar în creștere. Cultivarea viței de vie nu departe de cercul polar arctic s-ar putea transforma pas cu pas chiar într-un business.
Unul dintre pionierii vinului suedez, Murre Sofrakis, a spus recent într-un interviu că astăzi, pentru prima dată, țara sa poate concura de la egal la egal cu restul lumii în producția de vin. Aceasta datorită încălzirii globale și, de asemenea, datorită tehnologiei, care oferă soiuri rezistente la frig și la unele boli. Dar Scandinavia nu este singura țară unde viticultura se extinde spre nordul Europei.
Regatul Unit, culturile de vie sunt în expansiune accelerată
Printre teritoriile cele mai promițătoare se numără Anglia și Germania, care produc deja vinuri de o calitate ridicată. În Regatul Unit, viile sunt concentrate în zona de sud, iar extinderea suprafeței viticole este proporțională cu creșterea cererii de vin englezesc și galez.
Nu întâmplător, producătorii britanici au crescut suprafața totală cultivată cu viță de vie cu 74% între 2018 și 2023. Mai mult, se prevede că hectarele viticole, astăzi în jur de 4200, vor ajunge aproape să se dubleze până în 2032.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
Chardonnay este soiul cel mai răspândit (aproximativ o treime din total), urmat de Pinot Noir (29%) și Pinot Meunier (9%). Sunt soiuri cunoscute pentru versatilitatea lor în producția de vin spumant, care explică și creșterea pe acest segment a producției locale. În UK, vânzările de vin spumant au crescut cu 187% între 2018 și 2023. Totodată, însă, au crescut și vânzările de vin obișnuit: +117% în aceeași perioadă.
Astăzi, producția totală se ridică la peste 10 milioane de sticle. Consumatorii britanici cer din ce în ce mai mult să poată bea vinuri locale, iar enoturismul este, de asemenea, în creștere, reprezentând deja peste un sfert din sector, după cum reiese din datele asociației WineBG.
Champagne vs. Europa
În Europa, inclusiv Europa centrală, există țări unde producția a suferit îmbunătățiri semnificative legate de încălzirea globală. „În Belgia, Olanda și Polonia, înainte singurele vinuri posibile erau cele obținute din așa zisele soiuri extrem și din cele piwi, rezistente la ciuperci, soiuri hibride.
Acum, că temperaturile medii sunt mai ridicate, se experimentează mult mai mult și pe acele terenuri încep să meargă mult mai bine soiuri de calitate superioară, explică Mattia Ciaca, un expert în vinuri citat de cotidianul italian.
Chiar și în regiunea Champagne, din Franța, cunoscută pentru vinurile spumante, situația s-a schimbat: înainte se produceau foarte puține vinuri liniștite, nespumante, în general neapreciate. Acum, din ce în ce mai mulți producători scot adevărate delicatese, nu doar spumante, spune el.
Africa și Asia, teritorii noi unde vinul începe să câștige teren
Harta vinului se mai schimbă, apoi, nu doar din cauza crizei climatice. „Există țări atrase de vin ca simbol al statutului social care intră în scenă pentru deschizând un alt capitol al enologiei la scară mondială”, explică specialistul italian în vinificație Roberto Cipresso.
Este o nouă tendință care a adus viticultura și în țări de neimaginat pentru latitudinile joase, nu doar nordice. Exemple sunt Tailanda și Indonezia, în Asia, dar și țări di Africa, în regiuni precum Kenya și Etiopia, unde la altitudini mari încep să apară podgorii noi. În Asia, asta se întâmplă în zone precum coasta asiatică a Mării Negre sau munții Pamir, din Himalaya.
„În general, cred că viticultura în lume trebuie regândită, mutând accentul de la soiuri la zone geografice, tind să devină tot mai extreme. Tradiția trebuie respectată, pentru că din ea se naște emoția, dar nu putem pune limite. În ceea ce privește noile posibilități, vița de vie poate deveni un actor dramatic, adevăratul genius loci”, crede Cipresso.
Potrivit unui studiu recent pe tema impactul schimbărilor climatice și adaptările producției de vin, la sfârșitul secolului vor fi în pericol peste 70% din actualele zone de producție a vinului. Ultimul raport al conferinței ONU privind schimbările climatice arată că, fără măsuri suplimentare de atenuare, lumea se află pe o traiectorie de creștere a temperaturii de 2,7°C până la sfârșitul secolului, mult peste ținta de 1,5°C stabilită în acordurile de la Paris din 2015.
