Astăzi vom prepara împreuna Paella Valenciana, un orez la tigaie cu carne de pui, iepure, legume și arome specifice Mediteranei. Paella a fost menționată pentru prima dată în documente scrise prin sec al VIII-lea în zona Valenciei. Era un fel de mâncare a săracilor care foloseau ancestral tot ce le oferea câmpul: carne de iepure, de pasăre, melci, fasole verde și uscată, precum și orezul adus în regiune de mauri și care se cultiva și se cultivă cu succes în jurul lacului Albufera, la 10 km de Valencia. În sec. 19, paella a ajuns treptat și pe mesele celor bogați, care i-au adăugat ingrediente variate și mai scumpe, iar de la începutul sec. 20 s-a extins în toată Spania, devenind un simbol gastronomic național.
Numele se zice ca ar veni de la latinescul patella, care însemna tigaie sau farfurie de metal. Sau de la valencianul paelle, ce înseamna tot tigaie. Există chiar o întreagă dezbatere dacă denumirea de paella poate fi utilizată pentru orice tip de rețetă de orez de acest fel sau ar trebui rezervat doar pentru cea tradițională valenciană.
În variate forme veți gasi paella pretutindeni în Spania, iar în ultima joi din septembrie este chiar Ziua Internațională a Paella.
Pentru o paella pentru 4 persoane avem nevoie de:
- O paellera (sau o tigaie mai mare) – a mea are diametru 38 cm,
- 400-500 g bucățele de carne de pui și iepure (eu am pus bucăți de pulpă de pui și pulpe și coaste de la un iepuraș),
- 300 g orez bomba (este un orez cu bobul mare, dacă nu găsiți în România luați un orez cu bob rotund care să rămână întreg și să un fie lipicios, să nu se facă pilaf),
- 900 g apă sau supă de pui,
- 8-10 linguri de ulei de măsline,
- O mână generoasă de fasole verde lată proaspătă sau congelată tăiată în bucăți mai mici,
- Boia dulce, șofran, sare, piper,
- Rozmarin proaspăt sau uscat.
În rețeta clasică de paella valenciana se pot pune și inimi de anghinare (aveți aici un video despre cum se curăță anghinarea proaspătă), fasole uscată cu bob mare (este un soi specific din Comunitatea Valenciană și Catalonia) și melci. Orice altceva nu o va strica, dar va ieși din rețeta clasică.
Încingem uleiul în paellera și adaugăm și rozmarinul. Când uleiul este încins rumenim carnea pe toate părțile. Adaugăm și orezul și fasolea verde pentru a se prăji puțin. Ulterior punem apa sau supa, toată cantitatea de la început, boiaua, sarea, piperul și șofranul. Vedeți în poze și video cam ce culoare trebuie sa aibă. De gust, mai ajustați când e orezul aproape fiert.
IMPORTANT! O paella bună este cea care la final nu are în tigaie un strat de orez mai înalt de lățimea unui deget. Așa că dimensionați cantitățile în funcție de mărimea paellerei (tigăii).
Focul trebuie sa fie mediu, amestecați cu grijă să nu spargeți orezul și să se transforme în pilaf. Se fierbe cam 20 de minute. Eu o bag și la cuptor 20-30 de minute să fie mai uscată, mai „crocantă”. Dacă o bagați și la cuptor opriți fierberea când orezul este aproape fiert. Dacă o faceți doar pe aragaz, verificați ca orezul, carnea și legumele să fie gătite complet. Dacă rămâne prea multă zeamă dați focul mai mare, cu grijă să nu se ardă, pentru ca supa să se evapore. În varianta tradițională se gătește la foc de lemne, mai ales lemn de portocal, pe care în Valencia îl găsești pe toate drumurile.
Eu i-am pus și două anghinare tăiate în jumătăți, pe care le-am lăsat jumătate de oră în apă cu oțet (poate fi și zeamă de lămâie) și le-am fiert după cam 15-20 de minute.
Se pune la cuptor 20-30 de minute cu căldura sus-jos, ventilație normală. După ce o scoateți mai lăsați-o 5-10 minute să se odihnească.
Spaniolii, în familie, obișnuiesc să mănânce paella direct din paellera cu o lingură de lemn. Spun că așa e mai gustoasă. Eu am pus-o pe farfurii, alor mei le-a plăcut și așa 😊.
Sper să va placă și vouă. Spor la gătit și poftă bună!