Marisha la fabrica Rawckers din Timișoara FOTO Ștefan Both
În anul 2018 a început, la Timișoara, producția, inițial la scară redusă, de brânză vegetală din caju. Fabrica Rawckers este locul unde s-a produs pentru prima dată în România brânza din nuci caju. Și astăzi este singura fabrică unde se face iaurt vegetal.
Afacerea a fost pusă pe picioare de Ștefan Foldi și soția lui basarabeancă, Marisha Zaporojan. Pe atunci, el, specialist în instalații, se ocupa și de firma lui, iar ea, absolventă a Facultății de Arte, secția Design, organiza diferite evenimente (tabere, zile onomastice, întruniri pentru copii). Totul a pornit din pasiunea lor pentru brânza raw-vegană, la acea vreme foarte greu de găsit în România.
„Doi oameni interesați de alimentație sănătoasă hotărăsc să facă brânză raw vegană pentru ei. Din 2013 cochetez cu o astfel de alimentație, dar în 2016 mi-am propus să adopt stilul de viață raw vegan. Puneam pe social media poze cu astfel de produse, am făcut și un blog, unde am scris cum este să fii raw vegan. Am vrut să îndemn lumea să mănânce sănătos. Iar sănătos nu înseamnă să mănânci zi de zi salată; mâncarea raw vegan poate să fie interesantă și delicioasă. Nu găseam în magazine suficiente variante care să fie delicioase. La vremea respectivă, în afară de salamul de soia și humus, nu găseai nimic. Din călătoriile noastre în India, Germania, Italia, Spania, am căutat restaurante cu specific raw vegan. La Barcelona am găsit o brânză din caju. Era ceva foarte interesant, iar Ștefan, un bucătar foarte bun, a început să facă rețetele acasă. A trebuit să descoperim rețetele”, a povestit Marisha Zaporojan-Foldi, născută la Chișinău, cu mamă din Ucraina, dar mutată în România când avea nouă ani.
De la bucătărie la fabrică
Primele produse, realizate inițial în bucătăria de acasă, au fost destinate consumului propriu, pentru prieteni și o foarte mică comunitate de raw vegani.
„La un moment dat, din brânză a ieșit iaurt. A fost un accident foarte bun. Acum este numărul unu la vânzări. Dar atunci nu ne așteptam ca atât de multă lume să ne ceară produsele. Trebuia să ne gândim să ne dezvoltăm, să facem mai multă brânză. Ne-am gândit să facem un business din asta și am căutat diverse utilaje prin Europa. Nu exista un manual care să te învețe cum se face, era un produs cu totul nou. A fost prima fabrică de brânzeturi raw vegan din România. Și am avut foarte mult succes cu produsele noastre”, a mai spus Marisha.
Rawckers a primit, la începuturi, sprijin de la Institutul European de Inovare și Tehnologie, cu un grant oferit start-up-urilor care ajutau planeta.
„Numărul celor care au adoptat stilul raw vegan a crescut foarte mult. Se vede asta și pe rafturi. Au început să apară alternative la telemea, feta și alte brânzeturi, dar și la carne. Noi încercăm să ne adaptăm la această piață. Încercăm să inventăm și să reinventăm, să oferim oamenilor tot mai multe”, a adăugat Marisha.
Iaurtul, cel mai cerut produs de la Rawckers
Rawckers s-a dezvoltat, iar în 2021 s-au mutat într-o locație nouă și au achiziționat tehnologie modernă, în valoare de peste 2,5 milioane de euro.
„Am început cu brânză vegetală ca alternativă la brânza tradițională, dar pe măsură ce ne-am dat seama ce își doresc clienții, ne-am orientat către acidofile, iaurturi, smântână, unturi. Acum, 75% din vânzările noastre provin din smântână și iaurturi vegetale. Doar 5% a mai rămas pe sectorul de brânzeturi vegetale. Suntem singura fabrică de iaurturi vegetale care produce la un nivel mare, semi-industrial. Mai există un mic producător în București. În 2023, am vândut aproximativ 700.000 de produse, iar anul acesta ne așteptăm să depășim milionul”, a declarat Ștefan Foldi.
Încet-încet, gama de produse se lărgește, de la brânzeturi din caju și migdale (în diferite variante, cu ceapă, boia afumată, ierburi italiene, roșii uscate, ardei, verdețuri, turmeric) la iaurturi din caju și cocos, kefir. Apoi, încep să apară brânzeturi precum Camembert, ricotta, iaurturi cu fructe, humus, maioneză vegetală, cheesecake, panna cotta, budinci etc.
„Iaurturile se vând cel mai bine: iaurtul cremos și iaurtul de băut. Lumea ne percepe ca o fabrică de brânzeturi vegetale, dar noi am devenit mai degrabă o fabrică de iaurturi vegetale. Ne-am adaptat cerințelor pieței, oferind ceea ce oamenii doresc să cumpere. Aproximativ 33% din produse merg în magazinele plafar, 30% în magazinul online, iar restul în marile lanțuri de magazine. Acum suntem în discuții pentru export. Până anul acesta nu am reușit să acoperim toate cererile din România, așa că a trebuit să ne dezvoltăm infrastructura. Dar suntem în discuții în Polonia, Austria, Ungaria și ne dorim să facem export”, a mai spus Ștefan Foldi.
Ce spune nutriționistul
„Raw” înseamnă crud, iar vegan se referă la tot ce nu este de origine animală. Cei care adoptă acest stil de viață nu consumă brânză, lactate, ouă, iar carnea este exclusă, mâncarea fiind consumată crudă. Prepararea termică este limitată la 48 de grade Celsius.
„De ce caută oamenii produse raw vegan? Acum e la modă să cauți. Dacă faci o alegere bună, căutarea a avut sens. Nu am crescut cu brânză raw vegană din caju, însă e un gust pe care-l explorezi și care îți aduce multe beneficii. Este o dietă care poate face bine anumitor persoane, dar poate să nu fie benefică pentru toți. Suntem diferiți. Pe unii îi avantajează o dietă cu mai multe proteine, alții au nevoie acută de carbohidrați. Totul depinde de conformația corpului și de metabolism. Genetic, unii dintre noi avem un indice glicemic mai scăzut, alții mai ridicat. Din punctul de vedere al nutriționistului, se vorbește mult despre procesele inflamatorii din corp. Primul aliment proinflamator este laptele de vacă și produsele din laptele de vacă. Nu vreau să blamez, dar când vrei să reduci inflamațiile din corp, alegi o brânză din caju. Sunt mândră că o astfel de tehnologie există la Timișoara”, a declarat specialistul în nutriție Lavinia Bratu.
Mai există o diferență între vegan și vegetarian. Veganul se gândește și la stilul de viață, alegând să nu poarte haine din piele, să nu folosească mănuși cu blană și să fie cât mai prietenos cu planeta.
Ștefan și Marisha au mai deschis la Timișoara o fabrică unde realizează ciocolată. Este singura unitate de procesare a boabelor de cacao din vestul României. Importă boabe din America Latină, Tanzania, Guatemala, Madagascar, le prăjesc, le macină și produc ciocolată ecologică.
Felicitări pentru aceste inovații culinare. Astept sa indicații de unde se pot achiziționa aceste produse.
Parcă există o lege europeană conform căreia este interzisă etichetarea produselor vegetale cu denumiri consacrate ale produselor lactate. Nu există brânză, iaurt sau unt din caju și nici din alte vegetale. Sunt produse noi pentru care producătorii trebuie să se străduiască să găsească denumiri corecte.