Ultimele căpițe de fân / Un obicei străvechi românesc dispare sub presiunea modernizării / Căpițele cu fân din mediu rural, hrană pentru animale pe timpul iernii, au un rol esențial în menținerea biodiversității, atrage atenția presa britanică

Un obicei tradițional românesc, vechi de secole, este pe cale de dispariție sub presiunea modernizării, iar acest fenomen îngrijorător nu a trecut neobservat pe plan internațional. Publicația britanică The Guardian avertizează că faptul că dispar căpițele de fân din satele românești nu înseamnă doar sfârșitul unei tradiții, ci și o amenințare serioasă la adresa biodiversității.

Un simbol rural amenințat de schimbare

Într-un articol publicat pe 3 aprilie 2025, publicația britanică descrie căpițele uriașe de fân din România – unele ajungând la trei metri înălțime – ca pe un simbol al traiului rural, rezultat al muncii asidue a familiilor de fermieri. De generații întregi, oamenii cosesc manual iarba înaltă, o lasă să se usuce la soare și apoi o stivuiesc cu grijă pentru a o folosi în timpul iernii ca hrană pentru animale.

„Această activitate laborioasă și comunitară nu aduce beneficii doar oamenilor și animalelor lor, ci și unui număr impresionant de specii de plante și insecte care depind de aceste pajiști,” subliniază publicația britanică.

România este una dintre ultimele țări din Europa unde se mai practică acest tip de agricultură tradițională, iar pajiștile cosite manual sunt printre cele mai biodiverse ecosisteme terestre. Conform studiilor citate de aceeași publicație, aceste terenuri conțin peste 100 de specii de plante, atrăgând numeroase insecte, păsări și alte vietăți care nu pot supraviețui în fermele industrializate.

Modernizarea accelerează declinul tradiției

Cu toate acestea, tradiția căpițelor de fân este pe cale de dispariție, iar The Guardian semnalează că „pe măsură ce agricultura modernă se extinde, aceste peisaje impresionante devin relicve ale trecutului.” În satul Ghimeș-Făget, din județul Bacău, fermierul Sarig Attila este martorul unei transformări rapide: „Nu s-a schimbat aproape nimic timp de 300-400 de ani, iar acum, în ultimii 30 de ani, totul se schimbă extrem de repede. În ultimii ani, schimbările sunt fulgerătoare,” spune el pentru The Guardian.

Pe măsură ce tinerii părăsesc satele în căutarea unui trai mai bun în orașe sau în străinătate, forța de muncă necesară pentru cosirea manuală a fânului dispare. Fermierii rămași sunt forțați să adopte utilaje moderne, iar jurnaliștii britanici arată că „micul echipament mecanizat pentru cosit a început să fie folosit în ultimii 15 ani, iar acum și tractoarele mari își fac loc pe dealurile odinioară lucrate manual.”

„Oamenii își cumpără tractoare pentru că sunt mai puternice decât caii și pot face mai multe lucruri,” spune Attila, citat de aceeași publicație.

Acest proces duce însă la degradarea peisajului agricol tradițional și la o reducere dramatică a biodiversității. Fără cosirea manuală, multe pajiști rămân neîngrijite, iar plantele și insectele care depindeau de acest echilibru natural dispar.

Încercări de salvare a pajiștilor tradiționale

Pentru a încerca să contracareze acest fenomen, unele organizații colaborează cu fermierii pentru a le oferi sprijin financiar și pentru a crea piețe pentru produsele tradiționale. „Transilvania este ultima regiune europeană unde mai există peisaje agricole tradiționale de mare amploare,” afirmă Nat Page, directorul Fundației Adept, citat de aceeași sursă.

Organizația sa lucrează cu aproximativ 5.000 de fermieri și gestionează 30.000 de hectare de pajiști, încercând să le ofere micilor producători motive să continue metodele tradiționale.

Cu toate acestea, chiar și cu astfel de eforturi, realitatea din teren este îngrijorătoare: în unele zone, jumătate dintre pajiști rămân necosite, iar fără întreținere, diversitatea plantelor și animalelor scade dramatic.

Un viitor incert pentru căpițele de fân

În timp ce în Marea Britanie 97% din pajiștile sălbatice au fost distruse din anii 1930 până în prezent, România rămâne încă un bastion al agriculturii tradiționale. Însă timpul nu mai este de partea fermierilor români. Dacă modernizarea continuă în același ritm, căpițele de fân ar putea deveni în curând doar o amintire, iar odată cu ele, România riscă să piardă unul dintre cele mai valoroase ecosisteme ale sale. „Pentru mine, este trist,” spune Attila. „Văd o valoare imensă în această tradiție, dar noua generație nu o mai vede la fel.”

Rămâne de văzut dacă autoritățile, fermierii și organizațiile de mediu vor reuși să găsească soluții pentru a salva această moștenire culturală și ecologică unică. Până atunci, The Guardian avertizează: un mod de viață vechi de secole se află în pericol, iar odată pierdut, nu va mai putea fi recuperat.