Foto: Pixabay
Gătirea şi consumarea unei turte sărate pentru aflarea ursitului, precum şi reîntoarcerea la mâncarea de fasole boabe, interzisă între Crăciun şi ajunul Bobotezei din cauza unor credinţe legate de sănătate, făceau parte dintr-o serie de obiceiuri culinare străvechi care se practicau de Bobotează în satul Bârlibaş şi în împrejurimile acestuia, transmite Agerpres.
De la Crăciun până după Bobotează nu se fierbea fasole şi nu se mânca, deoarece se credea că îţi ies bube pe corp. Aşa că, în ajunul Bobotezei se poate fierbe fasole boabe. Ajunul Bobotezei e o zi de post mai ales pentru cei cred că fiecare înfrânare conştientă vine la un moment dat cu o răsplată spirituală. Este ziua curăţeniei generale, în casă şi în trup, şi pregătirea pentru binecuvântarea aghiasmei mari.
Turta sărată se consuma în seara de ajunul Bobotezei
Colinda şi colindătorii sunt cei ce binecuvântează în mod laic casele şi oamenii prin rostirea oraţiilor şi cântatul colindelor, de la Crăciun la Anul Nou. Apoi vine preotul să realizeze binecuvântarea spirituală prin stropirea cu aghiasmă. Astfel, primind cele două curăţiri, creştinul este pregătit pentru un nou ciclu anual”, a declarat, pentru AGERPRES, profesorul Mihai Teodor Naşca, pasionat culegător de folclor din Sânpetru de Câmpie.
În ajun se posteşte, iar în unele zone se face o turtă sărată pe care tinerii o consumau seara, iar astfel fetele pregătite să se căsătorească vor avea şansa să îşi viseze ursitul. În această zonă, în ziua în care venea preotul cu crucea pe la case, fetele profitau de neatenţia acestuia şi rupeau un fir de busuioc din pămătuful preotului. Acest fir îl puneau sub pernă şi astfel îşi visau ursitul, mai explică el.
