STUDIU: Schimbările climatice reprezintă cea mai importantă amenințare pentru polenizatori

Un nou studiu, intitulat „Care sunt principalele motive ale declinului populațiilor de polenizatori la nivel mondial?”, sugerează că multe dintre amenințările la adresa polenizatorilor sunt cauzate de activitățile umane, transmite Phys.org.

Populațiile de polenizatori sunt în declin la nivel mondial, iar 85% dintre speciile de plante cu flori și 87 dintre principalele culturi la nivel mondial depind de polenizatori pentru producerea de semințe. Declinul polenizatorilor are un impact serios asupra conservării biodiversității, reduce randamentul culturilor și amenință securitatea alimentară.

Riscul de dispariție

Conform Platformei interguvernamentale științifico-politice privind biodiversitatea și serviciile ecosistemice (IPBES), aproximativ 16% dintre polenizatorii vertebrați, cum ar fi păsările și liliecii, și 40% dintre polenizatorii nevertebrați, cum ar fi albinele și fluturii, sunt în pericol de dispariție.

Citește și: Liliecii sunt în pericol. Aceasta este o veste proastă pentru amatorii de banane, migdale sau avocado

Dr. Johanne Brunet și Dr. Fabiana Fragoso, autorii studiului, susțin că eforturile de control al diverșilor factori care au un impact negativ asupra polenizatorilor trebuie să continue, având în vedere consecințele grave.

Aceștia subliniază că înțelegerea factorilor care determină declinul polenizatorilor poate ghida elaborarea de strategii și planuri de acțiune pentru a proteja și conserva polenizatorii și serviciile esențiale pe care aceștia le furnizează.

Modificări ale apei și ale temperaturii

Cercetătorii consideră că schimbările legate de apă și temperatură, asociate cu schimbările climatice, pot reduce cantitatea și calitatea resurselor disponibile pentru polenizatori, pot scădea supraviețuirea larvelor sau a adulților și pot modifica habitatele adecvate.

Între timp, polenizatorii, susțin ei, sunt afectați în mod negativ de acțiunile umane, inclusiv de pierderea și degradarea habitatului, de aplicarea de produse agrochimice, de schimbările climatice și de poluare.

Cercetătorii spun că, în absența polenizatorilor, dieta umană se va concentra preponderent pe grâu, orez, ovăz și porumb, deoarece acestea sunt culturi polenizate de vânt. Culturile care se reproduc pe cale vegetativă, cum ar fi bananele, vor fi menținute.

Citește și: Cum descrie un apicultor simplu din Prahova situația gravă în care se află albinele, afectate de pesticide: Le găsești pe scândura de zbor cu „limba scoasă” / Trompa aia cu care scot ele mierea e scoasă, semn că sunt otrăvite

„Utilizarea pe scară largă a practicilor durabile în agricultură și dezvoltarea în continuare a strategiilor integrate de gestionare a polenizatorilor, strategii ecologice, inclusiv reducerea utilizării pesticidelor, vor contribui la conservarea polenizatorilor”, a declarat Dr. Fragoso.

Cercetătorii concluzionează recomandând că adoptarea unei abordări mai holistice a conservării polenizatorilor, cu strategii de gestionare care să integreze habitatele naturale și sistemele agricole, împreună cu albinele gestionate și cele sălbatice, ar trebui să devină o prioritate la nivel mondial.

„Trebuie să se continue să se pună în aplicare măsuri pentru a reduce schimbările climatice și pentru a preveni impactul negativ grav al acestora asupra polenizatorilor. Schimbările climatice au cele mai diverse efecte negative asupra polenizatorilor și reprezintă amenințarea cea mai dificil de controlat”, a declarat Dr. Brunet. „Cu toate acestea, consecințele sale amenință securitatea alimentară și stabilitatea mondială, astfel că eforturile de a le controla trebuie să fie prioritare la scară globală”, a adăugat el.