Peste 537 milioane de adulți din întreaga lume trăiesc cu diabet și potrivit estimărilor Federației Internaționale de Diabet (IDF) numărul diabeticilor va crește la 643 de milioane până în 2030 și la 783 de milioane până în 2045. Dacă în urmă cu câțiva ani în principal adulții în vârstă dezvoltau diabet de tip 2, în prezent din cauza alimentației nesănătoase, a stilului de viață sedentar și a creșterii numărului cazurilor de obezitate, tot mai mulți tineri, adolescenți și copii se confruntă cu diabet zaharat de tip 2.
Diabetul este o boală cronică ce apare fie atunci când pancreasul nu produce suficientă insulină, fie atunci când organismul nu poate folosi eficient insulina (un hormon care reglează glicemia) pe care o produce. Hiperglicemia, numită și creșterea glicemiei sau creșterea zahărului din sânge, este un efect comun al diabetului necontrolat și, în timp, duce la deteriorarea gravă a multor sisteme ale organismului, în special a nervilor și a vaselor de sânge. Diabetul zaharat este de mai multe tipuri, cele mai cunoscute fiind diabetul de tip 1 sau insulinodependent și cel de tip 2, insulinoindependent. Reprezentând aproximativ 90% din totalul cazurilor de diabet zaharat, diabetul de tip 2 este în continuă creștere pe întreg mapamondul.
IDF susține că schimbările nesănătoase făcute în dieta alimentară și inactivitatea fizică au dus la creșteri mari ale numărului de persoane cu diabet zaharat de tip 2.
„În ceea ce privește situația diabetului zaharat în România, aceasta este foarte asemănătoare cu ceea ce se întâmplă la nivel global. Dacă ar fi să ne gândim la tendințele de apariție ale diabetului zaharat, aproximativ una din zece persoane la nivel mondial are diabet și cele mai multe cazuri sunt de tip 2. Este o creștere îngrijorătoare”, a tras un semnal de alarmă prof. univ. dr. Bogdan Timar, vicepreședintele Societății Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, prezent la Forumul de Diabet, care a aniversat cinci ani de existență.
Un adult din opt va fi afectat de diabet
Atlasul de Diabet al IDF din 2021 raportează că 10,5% din populația adultă cu vârste între 20-79 de ani are diabet, aproape jumătate neștiind că trăiesc cu această afecțiune. Prevalența a crescut mai rapid în țările cu venituri mici și medii decât în țările cu venituri mari. Datele Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) arată că 3 din 4 adulți cu diabet trăiesc în țări cu venituri mici și medii. În țările cu venituri medii inferioare, rata mortalității din cauza diabetului a crescut cu 13%. Până în 2045, proiecțiile IDF arată că 1 din 8 adulți va trăi cu diabet, o creștere de 46%.
„La fiecare persoană despre care știm că are diabet zaharat, mai există o persoană care are diabet și nu știe. De ce se întâmplă lucrurile acestea? Pentru că diabetul poate să persiste câțiva ani fără să genereze niciun semn sau simptom pacientului. Nu de puține ori un pacient care are diabet zaharat de tip 2 este depistat după niște posibili ani de evoluție a diabetului, moment în care, atunci când este găsit diabetul se caută proactiv și complicațiile diabetului. Există situații în care acestea sunt prezente încă din momentul diagnosticării, ceea ce ne indică o durată lungă de evoluție”, a afirmat prof. dr. Bogdan Timar.
1,5 milioane de români cu diabet. Numărul diabeticilor mai mare în realitate
Prevalența diabetului în România este de 12% din populație. În evidențele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate figurează aproximativ 1,5 milioane de persoane cu diabet. „Făcând o legătură dintre datele inferențiale și populația țării noastre, ne putem aștepta ca numărul real de persoane care au diabet zaharat și care trăiesc în România să fie de aproximativ 2 milioane sau chiar peste. Tendința de creștere a cazurilor, din păcate, este una îngrijorătoare deoarece, prin prisma modificărilor stilului de viață generate de condițiile socioeconomice, vom avea acest dezechilibru și în viitor”, a precizat vicepreședintele Societății Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice.
Referitor la numărul cazurilor de diabet, OMS situează România într-un clasament european întocmit pe baza datelor din 2019, la mijloc, precizând însă că 21% din cazuri sunt nediagnosticate.
„Am foarte mulți pacienți cu obezitate care au și diabet zaharat deja. Mulți dintre ei atunci când vin la mine îmi spun așa: doamna doctor am și puțin diabet, dar am venit că vreau să slăbesc. Aveți sau nu aveți diabet, îi întreb, fiindcă nu există am puțin sau am mult diabet”, a explicat asist. univ. dr. Sorina Ispas, medic primar de laborator și medic specialist diabet, nutriție boli metabolice.
Rezultatele unui studiu pilot de evaluare a riscului de diabet zaharat tip 2, derulat în 2023 în farmacii, sub umbrela Forumului Român de Diabet, a scos la iveală că peste 20% dintre cei evaluați (peste 4.000 de oameni) au risc mare sau foarte mare de a dezvolta diabet zaharat în următorii 10 ani. Dintre românii evaluați: 32,7% au prezentat un risc ușor ridicat de a dezvolta diabet zaharat, 15,6% risc moderat, 14,9% risc mare, respectiv 6,1% risc foarte mare, 21,8% aveau istoric de glicemie crescută, 22,2% istoric de diabet în familie (rude de gradul 1), 41,6% dintre respondenți erau supraponderali, iar 27,9% sufereau de obezitate.
Cât de periculos este diabetul?
Diabetul este considerat ucigașul tăcut, la fel ca hipertensiunea arterială, fiindcă nu doare, nu se vede și nu se simte. Diabetul zaharat însă reprezintă o cauză majoră de orbire, de insuficiență renală, infarct miocardic, accident vascular cerebral și amputare a membrelor inferioare. Academia Americană de Diabet menționează o mulțime de boli cauzate de diabet: de la cele cardiovasculare, boala cronică de rinichi, neuropatia diabetică, până la probleme survenite la nivelul pielii, gurii, pierderi ale auzului, cetoacidoza diabetică.
OMS susține că glicemia crescută cauzează aproximativ 20% din decesele cardiovasculare. Între 2000 și 2019 a existat o creștere cu 3% a ratelor de mortalitate prin diabet în funcție de vârstă. În 2019, diabetul și bolile de rinichi cauzate de diabet au provocat aproximativ 2 milioane de decese în lume. 48% din toate decesele cauzate de diabet în 2019 au avut loc la persoane cu vârste sub 70 de ani.
Deși diabetul crește riscul pentru multe probleme grave de sănătate, cu tratamentul corect, dietă alimentară și schimbarea stilului de viață, multe persoane sunt capabile să prevină sau să întârzie apariția complicațiilor.
Regimul alimentar face parte din tratamentul diabetului
Dacă în august 2023, rezultatele proiectului pilot de evaluare a riscului de diabet zaharat derulat în farmacii arăta că peste jumătate din respondenți mănâncă zilnic fructe și legume (57,6%), iar peste două treimi desfășoară activitate fizică minim 30 de minute pe zi (68,6%), dr. Silvia Gatscher, Manager Programe de sănătate în cadrul Organizației Mondiale a Sănătății România, a prezentat la evenimentul aniversar al Forumului de Diabet, derulat zilele trecute, cifre îngrijorătoare cu privire la stilul de viață al adulților, în special tineri, din țara noastră.
„În România mai mult de 20% din adolescenți sunt supraponderali și obezi, 62% dintre adulți și 89% dintre adolescenți nu fac exerciții fizice în fiecare săptămână, iar peste 75% dintre adulți mănâncă mai puțin de un fruct sau o legumă zilnic. În România în următorii 10 ani diabetul va crește exponențial”, potrivit ei.
Pentru a preveni diabetul și complicațiile acestuia, medicii susțin că trebuie să ne menținem o greutate corporală normală, să facem activitate fizică moderată cel puțin 30 de minute în fiecare zi și să adoptăm o dietă sănătoasă, fără zahăr și grăsimi saturate.
Dar ce înseamnă o dietă sănătoasă? Reducerea numărului de calorii în cazul persoanelor supraponderale, înlocuirea grăsimilor saturate (de exemplu, smântână, brânză, unt) cu grăsimi nesaturate (de exemplu, avocado, nuci, măsline și uleiuri vegetale), consumul de fibre alimentare (de exemplu, fructe, legume, cereale integrale) controlând dimensiunea porțiilor pentru a evita supraalimentarea, evitarea consumului de tutun, a alcoolului în mod excesiv și a zahărului adăugat, dar și alegerea unor metode de gătit mai sănătoase, cum ar fi coacerea, grătarul, gătirea la abur sau sotarea în loc de prăjire. Medicii diabetologi spun că regimul alimentar indicat persoanelor cu diabet este tipul de alimentație pe care ar trebuie să-l adopte și oamenii sănătoși.
Pentru a preveni diabetul sunt recomandate controale regulate la medic și efectuarea analizelor de rutină.
„Orice persoană, care are peste 45 de ani ar trebui să-și măsoare cel puțin din 3 în 3 ani o valoare a glicemiei în condițiile în care n-are alți factori de risc și în condițiile în care toate valorile măsurate până atunci erau valori quasi normale. Mai mult decât atât, dacă avem persoane de orice vârstă care au factori de risc, cum ar fi prezența diabetului zaharat în familie la neamurile de sânge sau doamne care au avut antecedente de diabet zaharat gestațional, aceste persoane ar trebui, indiferent de vârstă, să-și măsoare o glicemie cel puțin din 3 în 3 ani, în condițiile în care toate aceste valori, până la momentul respectiv, erau valori normale”, a reiterat prof. dr. Timar.
În momentul în care o persoană este diagnosticată cu diabet zaharat, este îndrumată de către medic să țină un regim alimentar, menit să regleze glicemia, regim care face parte din tratamentul diabetului și care ține boala sub control. Este nevoie ca persoana să învețe cum să-și contorizeze cantitatea zilnică de carbohidrați, grăsimi și proteine din alimente pentru a-și îmbunătăți nivelul glicemiei.
Sursa foto: Pexels/Artem Podrez
