Foto: Pexels
Organizatorii Jocurilor Olimpice de la Paris s-au angajat să dubleze cantitatea de alimente pe bază de plante oferite. Prioritatea acordată sănătății planetei, alături de performanțele sportive, a presupus însă echilibrarea unor interese diferite, relatează BBC.
Muzică, romantism și regicid: ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Paris a fost o dezlănțuire a pasiunilor franceze. Printre acestea se numără mâncarea, cu un Dionysos gol, zeul grec al vinului și al festivităților, întins printre o grămadă de produse. O alta era revoluția, reprezentată de o Maria Antoaneta sângeroasă, regina decapitată a secolului al XVIII-lea, care privește în jos din fosta ei închisoare istorică.
Recent însă, aceste două teme franceze – mâncarea și furia politică – s-au combinat, iar alegerile alimentare au devenit o sursă de proteste intense și în expansiune.
La începutul anului 2024, sute de fermieri francezi, furioși din cauza scăderii veniturilor și a creșterii birocrației, s-au urcat în tractoare pentru a bloca autostrăzile principale. Sloganul “Mangez Francais”, adică “mâncați franțuzește”, a fost scris pe camioanele parcate, iar zeci de protestatari au fost arestați după ce au încercat să asedieze o piață alimentară din afara capitalei.
Câteva săptămâni mai târziu, un grup foarte diferit de activiști alimentari francezi a descins la Muzeul Luvru din oraș. Doi membri ai colectivului de acțiune climatică Riposte Alimentaire (Represalii alimentare) au mărșăluit în interior și au pulverizat supă de dovleac peste Mona Lisa. Printre revendicările lor s-au numărat “dreptul la o alimentație sănătoasă și durabilă” și o mai bună conștientizare a impactului sectorului alimentar asupra planetei.
După curățare, faimosul zâmbet al pictorului rămâne la fel de insesizabil ca întotdeauna. Totuși, aceste bătălii cu privire la viitorul alimentației nu sunt nici noi, nici izolate și au implicat spargerea multor ouă. În urmă cu doi ani, s-a aruncat cu tort în Mona Lisa, în timp ce un protestatar îi îndemna pe oameni “să se gândească la Pământ”, iar protestele fermierilor au loc în întreaga Europă de peste 12 luni.
Susținătorii celor două mișcări se pot simți adesea în contradicție, solicitările de reducere a consumului de carne, care generează multe emisii, intrând în conflict cu cererea sectorului agricol de a obține un sprijin mai mare pentru produsele sale de origine animală. Chiar și cuvintele folosite pentru a descrie alternativele de carne pe bază de plante au dus la tensiuni între guvernul francez și cea mai înaltă instanță administrativă.
Cu toate acestea, departe de a ignora aceste controverse, organizatorii Jocurilor Olimpice din 2024 de la Paris s-au implicat direct și au oferit o abordare diferită, mai conciliantă. În loc să opună nevoile de mediu intereselor fermierilor, ei au încercat să protejeze preocupările ambelor, prin angajamente de a crește opțiunile fără carne și de a spori cantitatea de produse de origine franceză.
“Nu poți spune pur și simplu: “Nu mai vrem burgeri din carne de vită”. Pur și simplu nu este posibil”, spune Philipp Wurz, responsabilul pentru alimentație al Jocurilor de la Paris. “Trebuie să fii un pic mai politicos și să spui: ‘Bine, vreau să propun soluții alternative. Vreau să le am pe amândouă’. Pentru că vor exista unele meniuri în care vom avea acest element, [și, de asemenea, unele] care propun alternative, cum ar fi un burger de pui și un burger vegan sau vegetarian.
“Am primit unele reacții din partea lobby-ului cărnii, care ne-au întrebat: “De ce faceți asta? Puteți explica? Dar când le reamintim că achiziționăm doar carne de înaltă calitate, atunci acceptă ideea.”
Vive la vegetarianism
Înaintea jocurilor din acest an, gazdele de la Paris au prezentat un nou set de priorități culinare în cadrul unei noi viziuni ambițioase privind alimentația. Împreună cu obiectivul de a dubla cantitatea de alimente pe bază de plante servită la orice altă Olimpiadă până în prezent, Paris 2024 a promis, de asemenea, că 80% din produse vor proveni din Franța și 25% pe o rază de 250 km (155 mile) de locurile de desfășurare. Treizeci la sută din produse vor fi certificate organic.
Majoritatea locurilor destinate spectatorilor au servit opțiuni pe bază de plante în proporție de două treimi din oferta lor, spune Wurz. În plus, pentru prima dată în istoria olimpică modernă, un stadion – parcul urban de la Place de la Concorde, care găzduiește probele de skateboarding, breakdance și BMX – este complet lipsit de carne.
Stadioanele de fotbal, în schimb, au fost obligate să ofere doar 40% alimente pe bază de plante. Wurz spune că acest lucru se datorează faptului că stadioanele se află în mare parte în afara Parisului și au acorduri de catering de lungă durată pentru meciuri.
Asigurarea hranei pentru Jocuri nu a fost lipsită de provocări. La începutul evenimentului, sportivii s-au plâns de lipsa cărnii și a ouălor și de raționalizarea alimentelor pentru micul dejun în sălile de mese ale satului olimpic. În a doua săptămână, înotătorul britanic Adam Peaty a afirmat, de asemenea, că au fost găsiți viermi în alimente și că, în general, calitatea și cantitatea oferită au fost inadecvate.
Cu toate acestea, într-un interviu acordat înainte de jocuri, Wurz a subliniat că procentul de 60 % de produse alimentare pe bază de plante se aplică doar spectatorilor și nu sportivilor din satul olimpic. La câteva zile după primele rapoarte privind lipsa de alimente, Valentine Serres, purtătoare de cuvânt a Sodexo Live!, partenerul oficial de catering din satul olimpic, a declarat pentru BBC Future Planet că toate produsele sunt acum “disponibile în cantități adecvate”.
În ciuda faptului că proviziile sportivilor se află în afara obiectivului de două treimi pe bază de plante, aproximativ 30% din ofertele din sălile alimentare ale concurenților sunt vegetariene, spune Wurz, și includ versiuni vegetariene ale cărnii de vită-bourguignon și lasagna. Dar în meniu se regăsesc și multe feluri diferite de mâncare din carne: “Ne este imposibil să impunem o dietă unei delegații străine: sportivii au dietele lor speciale și, în calitate de comitet de organizare, rolul nostru principal este să ne asigurăm că se simt ca acasă”.
Așadar, de ce a fost nevoie pentru a stabili aceste diverse obiective? Și obiectivele merg suficient de departe în prioritizarea sănătății planetei alături de performanța sportivă?
La Jocurile Olimpice de la Londra din 2012, s-au făcut deja pași înainte în direcția unei alimentații mai eco-conștiente. Viziunea alimentară a Londrei impunea ca ouăle să fie 100% crescute în aer liber, peștele să fie în mod demonstrabil sustenabil și capturat în sălbăticie, iar laptele să provină din ferme certificate organic.
După mai bine de un deceniu, numeroase țări și-au actualizat ghidurile alimentare naționale pentru a îmbrățișa dietele flexitariene recomandate de studiile științifice internaționale. În Germania, conform noilor recomandări, populația ar trebui să consume cel puțin 75 % alimente vegetale.
Jocurile Olimpice de la Paris au reflectat această tendință. Prin obiectivul de a servi de două ori mai multe alimente pe bază de plante, oferta de catering este în concordanță cu ambiția generală a Jocurilor de a reduce emisiile de carbon la jumătate în comparație cu Jocurile Olimpice anterioare de la Rio și Londra, spune Wurz.
Acest obiectiv presupune ca fiecare masă să fie produsă, în medie, cu echivalentul a doar 1 kg de emisii de CO2. Conform Food Vision, acest obiectiv reprezintă jumătate din amprenta de carbon de 2 kg a meselor servite la Jocurile anterioare sau aproximativ jumătate din cea a unei persoane medii din Franța (puțin peste 2 kg pe masă).
Alte angajamente din planul alimentar detaliat al Jocurilor de la Paris includ un angajament de a reduce la jumătate cantitatea de proteine de origine animală din toate alimentele furnizate. În ceea ce privește mâncărurile oferite, rezultatul este o gamă largă de opțiuni vegane și vegetariene – cum ar fi dahl de linte verde cu skyr de coriandru, care, potrivit Sodexo Live!, este mâncarea semnătură a bucătarului-șef executiv al satului sportivilor, Charles Guilloy.
Dar chiar dacă toți acești pași înainte promiși sunt făcuți, sunt suficiente obiectivele alimentare ale Jocurilor Olimpice de la Paris?
Potrivit lui Jasmijn De Boo, director executiv al ProVeg International, o organizație de sensibilizare cu privire la alimentație, obiectivul de a servi de două ori mai multe alimente pe bază de plante (decât consumă în medie un francez) este “foarte adecvat pentru un eveniment aflat în centrul atenției globale”.
Obiectivul este în concordanță cu tendința Franței de reducere a consumului de carne, subliniază De Boo, cu un raport Smart Protein 2023 finanțat de UE care a constatat că Franța a avut cea mai mare proporție de consumatori de carne care au declarat că și-au redus consumul de carne în cursul anului precedent, cu 18% care și-au redus consumul cu 50% sau mai mult.
Acest lucru reflectă, de asemenea, obiectivul de catering bazat în proporție de două treimi pe plante stabilit la Conferința privind clima de la Cop28 din 2023, precum și decizia Conferinței privind clima de la Bonn din 2024 de a servi în principal mâncare vegană. Având în vedere că acestea au fost evenimente axate în mod special pe reducerea emisiilor, ar fi fost de așteptat “să meargă mai departe decât Jocurile Olimpice de la Paris axate pe sport”, notează De Boo.
Fabrice DeClerck, director științific la Eat, o organizație non-profit specializată în transformarea sistemului alimentar global, consideră, de asemenea, că angajamentele de la Paris sunt “impresionante”, în special decizia de a încadra obiectivele în termeni de consum “responsabil”.
Cu toate acestea, unii consideră că există încă loc pentru îmbunătățiri. DeClerck ar fi dorit să vadă mai multe detalii privind reducerea consumului de carne roșie. Aceasta este cea mai mare prioritate în ceea ce privește reducerea emisiilor de carbon, explică el, dieta flexitară a Comisiei Eat Lancet recomandând doar 0-200 g de carne roșie pe săptămână.
“Dacă nu este clar dacă reducerea pe care o propun provine din carnea roșie, atunci nu este clar cât de ambițioase sunt Jocurile”, spune DeClerck.
Paul Behrens, profesor asociat de schimbări de mediu la Universitatea Leiden din Țările de Jos, remarcă faptul că obiectivele olimpice nu merg la fel de departe în promovarea unei diete bazate pe plante ca orientările naționale stabilite de Germania, Spania sau Danemarca.
Pentru unii sportivi care au adoptat deja o dietă bazată mai mult pe plante, schimbarea este binevenită – dar ar putea merge și mai departe. Potrivit lui Kate Strong, ciclistul britanic care a bătut de trei ori recordul mondial, pledoaria pentru schimbarea dietei ar beneficia de “atitudinea focalizată pe laser pe care oamenii o admiră la sportivi”.
“Mi-aș dori ca Jocurile Olimpice, Jocurile Paralimpice și multe alte evenimente să servească în mod neapologetic alimente pe bază de plante, fără a fi nevoită să se justifice prin “mai puține emisii de carbon””, spune ea despre abordarea de la Paris. Ea sugerează că există și beneficii pentru sănătate ale unei diete pe bază de plante, menționând că aceasta poate reduce stresul oxidativ al fotbaliștilor (un dezechilibru al antioxidanților din organism care pot distruge țesutul celular), iar o altă analiză a avantajelor acesteia pentru sportivii de anduranță, inclusiv o mai bună protecție cardiovasculară.
De asemenea, pentru Dotsie Bausch, fostă ciclistă olimpică americană și fondatoare a organizației non-profit Switch4Good, organizatorii de la Paris ar fi putut face și mai mult pentru a educa oamenii cu privire la raționamentul din spatele obiectivelor lor. “Mi-aș fi dorit să existe mai multă educație cu privire la motivele pentru care au fost stabilite obiectivele, nu doar să se spună că acestea au fost stabilite”, spune ea. Personal, ea “nu a vrut să ia parte la uciderea, suferința și degradarea planetei mele”.
Deși a mâncat carne la aproape fiecare masă timp de 35 de ani, Bausch a decis să facă o schimbare chiar înainte de Jocurile Olimpice din 2012 – și consideră că schimbarea a contribuit la obținerea medaliei de argint.
“Am făcut schimbarea chiar înainte de Jocurile Olimpice de la Londra din 2012 […] și nu mă așteptam să văd vreo îmbunătățire a performanțelor, dar aveam un sentiment interior că, dacă mă asigur că primesc aceiași micro și macronutrienți, voi prospera.”
La Jocuri se oferă o gamă largă de alimente pe bază de plante. În satul sportivilor, de exemplu, produsele procesate sunt furnizate de partenerul oficial Garden Gourmet, o firmă producătoare de înlocuitori de carne pe bază de plante, a cărei societate-mamă este Nestlé, cea mai mare companie alimentară publică din lume.
Cu toate acestea, Nestlé a fost criticată pentru incapacitatea sa de a sprijini în mod adecvat reducerea emisiilor în agricultura animală. Într-un raport recent, Changing Markets Foundation, un grup de campanie din Regatul Unit, a analizat ce investesc 22 dintre cele mai mari companii mondiale producătoare de carne și produse lactate în soluții cu emisii reduse de carbon în raport cu sumele pe care le cheltuiesc pentru publicitate.
În cazul în care datele au fost disponibile, s-a constatat că cheltuielile anuale globale ale acestor companii pentru cercetare și dezvoltare reprezentau, în medie, mai puțin de 1% din ultimele lor venituri.
“Este lăudabil faptul că Jocurile Olimpice de la Paris oferă mese mai sănătoase, cu mai multe opțiuni bazate pe plante, ca parte a strategiei de reducere a amprentei globale de carbon a Jocurilor. Cu toate acestea, în calitate de societate-mamă a Garden Gourmet, Nestlé duce lipsă cu disperare de o abordare holistică a extinderii produselor pe bază de plante”, spune Nusa Urbancic, director executiv al Changing Markets.
“Analiza noastră arată că, în ciuda unor pași în direcția cea bună, Nestlé nu are încă un obiectiv de creștere a vânzărilor de produse pe bază de plante, considerând-o o piață orientată exclusiv către consumatori. Aceasta este o oportunitate ratată, deoarece știința arată în mod clar că tranziția la produsele pe bază de plante oferă un potențial uriaș de atenuare a schimbărilor climatice”, spune Urbancic.
În replică, un purtător de cuvânt al Nestlé spune că mai mulți factori determină creșterea ofertelor lor pe bază de plante, inclusiv gustul produselor și considerentele legate de durabilitate. De asemenea, aceștia menționează că obiectivele lanțului lor de aprovizionare de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră din agricultură includ o reducere absolută de 20 % până în 2025 și o reducere de 50 % până în 2030 (de la un nivel de referință din 2018).
În ciuda criticilor, viziunea alimentară a Jocurilor de la Paris reprezintă un efort clar de a integra mai bine durabilitatea în cadrul evenimentelor sportive internaționale.
Așadar, chiar dacă ambițiile olimpice bazate pe plante nu se desfășoară într-un ritm record, acestea ar putea totuși să câștige un loc pe podium.
Acum urmează și o regulă privind frecvența relațiilor sexuale, separat, căsătoriți necăsătoriți. Unde ești tu Spagoveanule …