Sursa foto: Pexels
Spania va continua să fie liderul creșterii economice în Uniunea Europeană (UE) în 2025 – scrie EFE Agro – datorită impulsului sectorului agroalimentar, a declarat joi premierul Pedro Sánchez, în cadrul prezentării Strategiei Naționale pentru Alimentație.
Într-un eveniment desfășurat la centrul de inovare digitală La Vega Innova de lângă Madrid, Sánchez a evidențiat contribuția economică a sectorului agroalimentar, în ciuda provocărilor cu care se confruntă, precum schimbările climatice și tensiunile comerciale globale.
“De doi ani suntem lideri în creșterea economică din Europa și vom continua să fim și în 2025”, a afirmat premierul, subliniind că “Spania traversează o adevărată revenire economică”.
Sánchez a evidențiat momentul economic extraordinar pe care îl trăiește Spania, în special în sectorul agroalimentar, unde este a patra putere exportatoare din Europa și a șaptea la nivel global. Acest sector contribuie cu 10% la PIB și generează 2,9 milioane de locuri de muncă, fiind cel cu cel mai favorabil sold comercial.
El a mulțumit pentru “deschiderea spre dialog” demonstrată în elaborarea strategiei, descrisă ca “o veritabilă foaie de parcurs”, care nu doar că va stimula politici publice eficiente, dar va consolida și influența Spaniei în Europa prin calitate, siguranță și inovație în domeniul alimentar.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
Conținutul strategiei
Această strategie este unul dintre proiectele-cheie ale Guvernului în actuala legislatură. Documentul își propune consolidarea Spaniei ca putere alimentară mondială și identifică șase provocări pentru a asigura un sistem alimentar sustenabil și competitiv:
- Aprovizionarea strategică
- Sustenabilitatea
- Dezvoltarea zonelor rurale
- Alimentația sănătoasă
- Inovația și tehnologia
- Îmbunătățirea informării consumatorilor.
Sánchez a făcut apel la diversificarea furnizorilor, la consolidarea capacităților interne și la creșterea competitivității prin investiții și colaborare public-privată, pentru a asigura autonomia strategică a Spaniei în sectorul agroalimentar.
În ceea ce privește dezvoltarea rurală și sustenabilitatea, premierul a subliniat importanța utilizării eficiente a resurselor naturale, a cerut garantarea unor condiții de muncă decente pentru lucrătorii agricoli și creșterii profitabilității prin digitalizare, tehnologie, formare și sprijin pentru agricultura de familie.
De asemenea, a reafirmat că noua lege a agriculturii familiale va fi aprobată în această legislatură, întrucât “agricultura nu este doar o activitate economică, ci contribuie la coeziunea socială și teritorială a Spaniei”.
Promovarea alimentației sănătoase și a inovației
Sánchez a insistat asupra importanței alimentelor sănătoase, susținând că “a mânca sănătos nu trebuie să fie un privilegiu pentru unii sau un lux pentru alții”. Potrivit premierului, această strategie are implicații nu doar asupra sănătății și calității vieții generațiilor viitoare, ci și asupra identității gastronomice a Spaniei.
În domeniul cercetării și inovației agricole, premierul a menționat că Spania are în desfășurare peste 2.500 de proiecte și beneficiază de fondurile europene de redresare pentru a sprijini transformarea sectorului agroalimentar.
Totodată, Sánchez a subliniat că sectorul agroalimentar este un model de transparență și că este esențial să se ofere consumatorilor informații fiabile prin etichetare clară și alte măsuri incluse în strategia națională. Scopul acesteia este de a transforma sectorul într-un model sigur, sustenabil, sănătos, competitiv, responsabil și echitabil din punct de vedere social.
După prezentarea strategiei în Consiliul de Miniștri, Spania a trimis documentul Comisiei Europene, ca parte a contribuției sale la viitoarea strategie europeană pentru alimentație și agricultură, pe care Bruxelles-ul urmează să o publice în următoarele săptămâni.
Problemele cu care se confruntă agricultorii spanioli
Dincolo de momentul festiv, cu care Sanchez încearcă să își acopere problemele politice și de imagine, din ce în ce mai grele, agricultorii spanioli s-au confruntat în ultimii ani cu probleme tot mai apăsătoare.
În ultimul an, am asistat la o serie de proteste în lanțul alimentar, al cărui punct vulnerabil este producția. Blocajele cu tractoare, extrem de dese în ultimul an, sunt un semnal al presiunii pe care agricultura o resimte din cauza unor factori naturali (secetă, inundații etc.), dar și a unor factori economici și politici, fie voluntari, fie involuntari, aprecieză The Conversation.
Nucleul nemulțumirii agricultorilor se concentrează asupra unor probleme esențiale. Astfel prețuri produselor agricole sunt insuficiente pentru a acoperi costurile de producție. Competiție neloială cu produse din afara UE este un alt motiv de nemulțumire, mai ales în contextul noului acord Mercasur. Lipsa de recunoaștere socială a importanței muncii agricole este și ea o cauză a protestelor.
Prețuri prea mici
Obținerea unor prețuri care să acopere costurile de producție este un principiu fundamental în orice sector economic. Într-o economie de piață, însă, unde costurile variază, unii fermieri reușesc doar să supraviețuiască, în timp ce alții obțin profituri mai mari. Problema principală o reprezintă diferențele de preț dintre producător și consumator – marjele comerciale.
Pentru a combate aceste dezechilibre, Spania a fost primul stat din UE care a adoptat, în 2013, o Lege a Lanțului Alimentar, prin care a creat Agenția pentru Informații și Control Alimentar (AICA). Ministerul Agriculturii a promis să întărească această lege și să-i îmbunătățească aplicarea.
Chiar dacă această lege interzice vânzarea produselor sub costul de producție, până în prezent nu au fost introduse sancțiuni eficiente împotriva acestei practici, care poate fi întâlnită atât la nivelul producătorilor, cât și al supermarketurilor.
Pentru a corecta aceste dezechilibre, este esențială monitorizarea fiecărei etape din lanțul de producție și comercializare și aplicarea riguroasă a legislației, ceea ce nu se întâmplă în realitate.
Competiție neloială
În Spania, o mare parte din competiția neloială provine din importurile din țări terțe, care nu respectă aceleași reguli stricte impuse agricultorilor europeni. UE permite libera circulație a bunurilor, dar fermierii spanioli acuză că actuala legislație europeană ignoră diverse forme de dumping economic, social și ecologic.
De exemplu, produsele din afara UE nu respectă aceleași norme de muncă, permițând exploatarea copiilor și salarii mai mici. De asemenea pot utiliza pesticide și substanțe agrochimice interzise în UE, ceea ce duce la randamente mai mari. În plus, nici nu sunt supuse acelorași reglementări de mediu, în timp ce fermierii europeni trebuie să respecte restricții stricte
Acest tratament inegal îi dezavantajează grav pe agricultorii europeni și subminează protecția mediului și siguranța alimentară în UE.
Lipsa de recunoaștere socială
În Europa, percepția asupra agricultorilor are rădăcini culturale și socio-economice profunde. De-a lungul istoriei, clasa agricolă a fost adesea marginalizată, iar în societatea modernă, populația urbană tinde să subestimeze importanța muncii fermierilor.
Protecția mediului
Fermierii sunt primii interesați în protejarea mediului, deoarece solul și resursele naturale sunt esențiale pentru activitatea lor. Cu toate acestea, unele măsuri ecologice impuse de UE sunt văzute ca exagerate sau dificil de aplicat.
Printre cerințele care afectează agricultorii se numără: reducerea utilizării pesticidelor și substanțelor chimice, utilizarea mai eficientă a apei, mai ales în fermele mari, dar și egile stricte privind protecția animalelor și conservarea speciilor.
Unii fermieri avertizează că aceste reglementări pot deveni un obstacol pentru producția agricolă, dacă nu sunt aplicate cu flexibilitate. De exemplu, țările nord-europene, cu mai puține probleme legate de dăunători, propun restricții mai severe, în timp ce în sudul Europei, unde plăgile sunt mai frecvente, sunt necesare perioade de tranziție.
Schimbările climatice și depopularea rurală
Printre marile amenințări la adresa viitorului agriculturii se numără evident schimbările climatice, seceta, inundațiile și fenomenele extreme reduc producția și impun adaptarea la culturi mai rezistente. Totodată, depopularea rurală, lipsa rentabilității economice și incertitudinea viitorului determină tot mai mulți tineri să părăsească satele pentru orașe, ceea ce duce la un deficit de forță de muncă în agricultură.
Așa-numita “Spanie goală” (España vaciada) suferă din cauza exodului rural, afectând în special fermele de familie și IMM-urile, care depind de muncă intensivă.
Dificultăți în implementarea inovațiilor
Austriacul Joseph Schumpeter a introdus conceptul de “distrugere creatoare”, care descrie modul în care inovația schimbă radical sectoarele economice. Agricultura nu face excepție.
În prezent, producția agricolă se confruntă cu două mari obstacole în calea digitalizării, îmbătrânirea populației rurale, care are dificultăți în adoptarea tehnologiilor moderne, dar și deficiențe în infrastructura digitală în multe zone rurale.
