foto: dreamstime.com@Paul Cowan
Nu orice tocăniță înseamnă soté și nu orice soté e un ghiveci – un fel de a spune că termenul a fost răstălmăcit și puțini mai au reprezentarea unui soté ca la carte.
Termenul derivă din franceză, sauter, a sări, a facă să sară. Cu alte cuvinte, gătirea prin această metodă presupune că legumele tăiate subțire se amestecă pur și simplu printr-o mișcare de rotire a tigaii le un ax imaginar. Este cumva similar cu a căli legumele în tigaie, situație în care amestecă folosind o lingură sau o spatulă de lemn.
Diferența subtilă este faptul că în cazul sotării legumele ies ceva mai rumenite și mai puțin moi. În orice caz, un soté seamănă mai mult cu un stil fry decât cu o tocăniță. Dacă am face o clasificare, în ordinde, de la moale și umezit la rumenit și crocant, ar fi: mâncare gătită/stew (italienii spun in umido), ghiveci, tocăniță, soté, stir fry. O rețetă în care apar niște legume mai mult sau mai puțin fierte NU este un soté.
Una dintre cele mai ușor de sotat legume ale verii sunt dovleceii. Iată cum îi putem găti printr-o singură metodă de gătire dar în trei versiuni aromatice, trei gusturi, în afară de dovleceii alla scapece, în stil napoletan.
Cum se sotează dovleceii
Pentru un soté de dovlecei se taie feliile de circa ½ cm grosime, după ce i-am spălat și curățat. Dacă dovleceii sunt mai mari, se taie în două jumătăți pe lungime.
Se trec printr-un strat foarte delicat de făină, dar nu e obligatoriu. Important e să fie cât de cât uscați, acesta este rolul făinei, absoarbe umezeala și crează efectul ușor crocant.
Se adaugă într-o tigaie antiaderentă puțin ulei, 2-3 linguri, ok cel de floarea soarelui, se încălzește la temperatură medie.
Se adaugă feliile de dovlecei pe rând, cât să avem un singur strat, nu să ajungă să fie unele peste altele. Încercăm întâi cu o singură felie ca să testăm uleiul. Trebuie să sfârâie foarte ușor și să nu se prindă de fundul tigăii.
Se țin feliile în tigaie rotind tigaia pe propriul ax, la fel cum procedăm când întoarcem clătitele. E perfect accepabil și să folosim o spatulă, cu atenție, dacă nu reușim direct cu tigaia. Important este ca dovleceii să fie pătrunși rapid de căldură și de ulei dar în același timp să piardă mare parte din apa pe care o conțin. Cu alte cuvinte, să devină ușor rumeniți făsă să se înmoaie.
Dacă face o cantitate mai mare, repetăm operațiunea adăugând puțin ulei de fiecare dată. Pentru fiecare nu e nevoie de mai mult de 3-4 minute.
Cum le adăugăm partea aromatică la un soté de dovlecei simplu
Odată ce au fost sotați, pe adăugăm partea aromatică, după preferințe. Mai jos trei propuneri potrivite verii, dar deloc singurele.
Posibilitatea cea mai simplă este aceea de a adăuga puțin usturoi cu mărar proaspăt, aroma tipică sosului grecesc tzatziki.
A doua versiune foarte interesantă în cazul dovleceilor soté este o combinație aromatică de suc și coajă de lămâie cu pătrunjel verde tocat mărunt.
O altă soluție rapidă, cu inflexiuni asiatice, dulce-acrișor: este de a adăuga puțin suc de ghimbir amestecat cu un stop de oțet de orez (de mere, în lipsă). Se obține foarte ușor dacă radem ghimbirul pe răzătoare și îl amestecăm cu oțet, apoi filtrăm ce am obținut. La acest amestec adăugăm un strop de zahăr și frunze de mentă rupte cu mâna.
În fiecare dintre variante, se adaugă amestecul aromatic atunci când dovleceii au fost sotați și le-am adăugat un praf de sare la final, când au fost gata. Opțional și piper.
Se pot servi calzi sau reci dar nu fierbinți, ca gantitură pentru orice fel principal proteic. Se pot și adăuga în salate sau sandvișuri.
Se pot calcula 1-2 dovlecei la o porție. Se pot conserva 1-2 zile la frigider, dar combinația aromatică e mai bine să fie adăugată la moment.
