Mai sunt mai puțin de două săptămâni până când președintele ales al SUA, Donald Trump, își va prelua mandatul la Casa Albă, iar specialiștii din toate domeniile încearcă să prevadă și să analizeze cum se va configura viitorul.
Deocamdată, ceea ce interesează foarte mult este evoluția războiului comercial dintre SUA și China, război declanșat în 2018, care a reprezentat unul dintre cele mai semnificative conflicte economice globale recente.
Acest război a fost marcat de taxe vamale impuse reciproc, de cele două puteri economice și de o dispute mai largă privind tehnologiile, proprietatea intelectuală și echilibrul commercial.
Unul dintre cele mai afectate sectoare ale acestui război commercial a fost, de departe, agricultura. China, unul dintre cei mai mari cumpărători de produse agricole americane, a folosit acest domeniu ca o pârghie strategică, în conflictul cu SUA. Fermierii americani au fost direct vizați de tarifele impuse de China, iar lanțurile de aprovizionare agricole globale au fost perturbate.
China a impus taxe vamale ridicate pentru produsele agricole din SUA, inclusiv soia, carne de porc, cereale și fructe. Însă soia a fost cel mai afectat produs, deoarece China este cel mai mare importator mondial, utilizând-o în alimentația animalelor.
În primul mandat al lui Donald Trump, fermierii americani au fost cei mai afectați, întrucât exporturile agricole către China au scăzut brusc, provocând pierderi financiare uriașe fermierilor.
Administrația Trump a oferit atunci, subvenții de peste 28 miliarde USD, pentru a compensa pierderile fermierilor, însă acest ajutor nu a reușit să elimine toate dificultățile. Mulți fermieri au fost nevoiți să caute piețe alternative, precum Europa și Asia de Sud-Est.
Cum va arăta noua fază a războiului comercial, după 7 ani și ce se va întâmpla mai departe cu piața mondială de soia, este una dintre marile preocupări pentru cei din industria agrară.
RaboResearch: „Impactul potențial al războiului comercial SUA-China 2.0 asupra soiei”
De data aceasta, se pare că un nou război comercial ar avea un impact mai mic asupra pieței de soia din China, comparativ cu acum șapte ani, dar ar putea exclude complet soia din SUA de pe piața chineză, potrivit unui raportului “Impactul potențial al războiului comercial SUA-China 2.0 asupra soiei”, realizat de RaboResearch.
Analiștii susțin că este probabilă o râzbunare imediată a Chinei, vizând cerealele și semințele oleaginoase, în special soia, în cazul în care președintele ales Donald Trump va emite tarife suplimentare.
În timpul primului mandat al lui Trump, tarifele de retorsiune au dus la pierderi de peste 27 de miliarde de dolari pentru exporturile agricole americane.
Deși există lecții de învățat din războiul comercial din 2018-19, există noi dinamici care trebuie luate în considerare pentru a evalua impactul potențial, susține raportul RaboResearch.
Comparativ cu războiul comercial din 2018-19, China are acum stocuri mai mari de rezerve de stat, importuri crescute din Brazilia și se adaptează la formule de furaje, cu conținut scăzut de proteine, care reduc utilizarea făinii de soia.
„Ca răspuns la natura imprevizibilă și complexă a incertitudinilor geopolitice, guvernul chinez a implementat în mod proactiv măsuri strategice în ultimii ani pentru a se pregăti mai bine pentru potențialele perturbări”, a declarat studiul, co-autor al lui Stephen Nicholson, strateg global al Rabobank pentru cereale și semințe oleaginoase.
În 2023-24, soia braziliană a reprezentat 74% din importurile de soia ale Chinei
De la ultimul război comercial, China a crescut producția internă cu 5 milioane de tone prin planul său național de revitalizare a soiei. De asemenea, a acumulat rezerve de stat, stocurile finale crescând cu 20 de milioane de tone din 2021-22 până în 2023-24.
Utilizarea făinii de soia din China s-a stabilizat, în mare parte din cauza promovării de către guvern a formulelor furajere cu conținut scăzut de proteine, se arată în raport. Datele oficiale chineze arată că rata de includere a făinii de soia în formulele furajere a scăzut la 13% în 2023 de la 17,3% în 2019.
China se bazează foarte mult pe importurile de soia din Brazilia. În 2023-24, soia braziliană a reprezentat 74% din importurile de soia ale Chinei, egalând nivelul înregistrat în timpul războiului comercial, se arată în raport.
Cu o revenire semnificativă a producției de soia din Brazilia în 2024-25 și un posibil război comercial dintre SUA și China, cota Braziliei pe piața chineză de soia ar putea crește la 80% sau mai mult.
Toți acești factori creează un scenariu în care soia din SUA ar putea fi exclusă de pe piața chineză într-un nou război comercial, se arată în raport.
În plus, este posibilă o scădere de 1,50 până la 2 dolari pe bushel (1 bushel=27,2 kg) a prețului mediu național primit de fermieri, scăzând prețurile la soia la sub 9 dolari pe bushel. De asemenea, se așteaptă ca suprafețele plantate să scadă cu până la 5 milioane de acri, se arată în raport.
În 2019 și 2020, administrația Trump a distribuit 28 de miliarde de dolari prin Commodity Credit Corp. (CCC) pentru a atenua în mare măsură impactul prețurilor mai mici asupra fermierilor. Nu este clar dacă vor fi oferite compensații similare, deoarece Trump nu candidează pentru realegere în 2028, iar cheltuielile din fondurile CCC atrag mai multă atenție și control.
„Prin urmare, fermierii americani vor suporta probabil mai multe pierderi de data aceasta”, se arată în raport.
În plus, un potențial război comercial ar putea avea efecte de propagare asupra prețurilor globale ale aminoacizilor. Prețurile ridicate și oferta redusă ar putea determina fabricile de furaje chineze să înlocuiască făină de soia cu aminoacizi furajeri.
„În calitate de cel mai mare producător și exportator mondial de cei mai mulți aminoacizi furajeri, China ar putea vedea o creștere a consumului intern pe fondul războiului comercial reînnoit”, se arată în raport. “Acest lucru ar putea declanșa creșteri de prețuri pentru aminoacizi, cum ar fi lizina, metionina și treonina”.
