Sursa foto: Fundația ADEPT
Mulți fermieri din județul Sibiu nu mai sunt interesați de menținerea ecosistemului pajiștilor montane și se concentrează pe obținerea de subvenții, iar hrana cu nutrețuri cu valoare nutrițională scăzută riscă să limiteze atractivitatea produselor lactate pe piață, avertizează Consiliul Consultativ Local în legătură cu adaptarea climatică și revitalizarea pajiștilor din Demonstratorul regional Râu Sadului. Reunit pentru a două oară la finalul lunii martie, la Sibiu, organismul a evidențiat, totodată, și o problemă legată de resursa umană, din cauza reticienței tinerilor de a se mai implica în activități de păstorit.
Consiliul Consultativ Local este un organism strict consultativ, de dezbatere, se întrunește la fiecare 6 luni și este deschis tuturor factorilor interesați care doresc să participe. Demonstratorul regional Râu Sadului este un proiect dedicat restaurării pajiștilor montane prin inovații sustenabile și coordonat de clusterul ROHEALTH și parte a proiectului MountResilience finanțat prin programul Horizon Europe.
Concluziile au fost desprinse în urma reuniunii găzduită de Universitatea „Lucian Blaga” la care au participat reprezentanți ai primăriilor din regiune, fermieri, ONG-uri, companii de specialitate și experți, cu scopul de a sprijini comunitățile montane în fața provocărilor generate de schimbările climatice și economice, scrie stiridesibiu.ro.
„În acest sens, au fost menționate mai multe opinii relevante în cadrul ședinței. Unele dintre ele au subliniat că întreținerea pajiștilor montane este în mare parte responsabilitatea autorităților locale, care concesionează terenurile fermierilor. Totuși, s-a observat că mulți fermieri nu mai sunt interesați de menținerea ecosistemului, concentrându-se pe obținerea de subvenții, care urmează să fie eliminate în 2027. De asemenea, s-a discutat despre faptul că anumite plante cu valoare nutrițională scăzută influențează gustul produselor lactate local, limitând atractivitatea acestora pe piață. În plus, s-a menționat că, fără subvențiile europene, mulți crescători de animale ar renunța la această activitate”, se menționează într-un comunicat de presă.
Este nevoie de turism experiențial și de o schemă de remunerare a păstoritului
În privința problemei legată de resursa umană în activitățile de păstorit, se cere introducerea de activități turistice experiențiale, care să genereze crește veniturile oamenilor care aleg să rămână pe munte.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
„S-a mai discutat și despre reticența tinerilor de a rămâne în zonele montane și de a se angaja în activități de păstorit, datorită stigmatizării acestor ocupații. S-a sugerat diversificarea activităților în creșterea oilor, inclusiv prin introducerea unor activități turistice experiențiale, astfel încât fermierii să-și poată crește veniturile și să rămână pe munte. Totodată, s-a subliniat necesitatea recunoașterii păstoritului ca un serviciu ecosistemic valoros pentru sănătatea pajiștilor motiv pentru care ar trebui să fie gândită o schemă de remunerare, mai ales în contextul eliminării subvențiilor. Implicarea comunității și necesitatea de-a depăși prejudecățile în jurul modelului cooperativ, ca formă de organizare a micilor fermieri, au fost alte puncte cheie a mesei rotunde”, au mai transmis membrii Consiliul Consultativ Local.
În cadrul reuniunii de la Sibiu s-au prezentat și echipamentele inovative folosite încă de anul trecut pentru restaurarea pășunilor montane, precum drona pentru supraînsemânțare și fertilizare, ATV cu sonda de prelevare sol pentru analize tempestive sau analizor portabil pentru furaje fibroase si concentrate.
