foto: freepik.com
În decurs de câteva decenii, este de așteptat ca orezul să devină un aliment periculos, ceea ce ar putea crea probleme socio-economice majore în regiunile asiatice unde acest aliment constituie baza alimentației, scrie publicația italiană cu profil gastronomic dissapore.it. Cauza o reprezintă combinația dintre cei doi factori principali care definesc schimbările climatice, mai precis creșterea temperaturilor și creșterea nivelurilor de CO₂.
Prin natura lui, orezul tinde să acumuleze arsenic, un element chimic prezent în tabelul elementelor al lui Mendeleev, foarte toxic, prezent în natură dar care tinde să se acumuleze în anumite condiții. Toxicitatea și potențialul cancerigen al arsenicului au fost demonstrate pe larg în ultimii ani, inclusiv de EFSA (Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară), care indică apa, orezul și alte cereale drept principale surse de expunere la acest semimetal. Principalele efecte toxice ale arsenicului — în special ale formelor anorganice — sunt asociate cu cancerul, în special cel de piele, plămâni și vezică urinară.
Un nou studiu realizat de Universitatea Columbia din Statele Unite adaugă noi motive de îngrijorare în această chestiune sensibilă dar puțin mediatizată. Publicat în revista The Lancet Planetary Health, studiul în discuție a analizat modul în care schimbările climatice influențează toxicitatea orezului cultivat, agravând-o. Au fost examinate 13 soiuri diferite de orez, cu un accent pe regiunile din estul și sud-estul Asiei.
Care sunt riscurile pentru sănătate
„Rezultatele noastre sugerează că această creștere a nivelului de arsenic ar putea duce la o creștere semnificativă a incidenței bolilor de inimă, a diabetului și a altor efecte non-cancerigene asupra sănătății”, a declarat Lewis Ziska, doctor în științe și profesor asociat la Departamentul de Științe ale Sănătății Mediului din cadrul Columbia Mailman School, coordonatorul studiului.
Conform acestuia, creșterile de temperatură și a nivelului de CO₂ asociate schimbărilor climatice determină acumularea mai mare de arsenic în orez prin modificarea microbiomului solului. „Având în vedere că orezul este un aliment de bază în multe părți ale lumii, aceste schimbări ar putea duce la o creștere substanțială a poverii globale a cancerului, a bolilor cardiovasculare și a altor probleme de sănătate legate de arsenic”, a mai sintetizat el rezultatele studiului.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
„Din punct de vedere al sănătății, efectele toxice ale expunerii cronice la arsenic sunt bine documentate și includ cancerele pulmonar, de vezică urinară și de piele, precum și boala cardiacă ischemică. Dovezi tot mai numeroase sugerează că expunerea la arsenic ar putea fi asociată și cu diabetul, complicațiile în timpul sarcinii, tulburările de neurodezvoltare și efectele asupra sistemului imunitar. De fapt, consumul de orez în regiuni precum sudul Chinei, Asia de Sud-Est și Asia de Sud este deja o sursă semnificativă de arsenic alimentar și de risc cancerigen”, a mai spus Ziska.
Cum a fost realizată cercetarea
Prin măsurarea efectelor creșterii temperaturilor și concentrațiilor de CO₂ asupra a 28 de soiuri de orez, timp de zece ani, direct pe câmp, folosind metodologia FACE (Free-Air CO₂ Enrichment) și prin combinarea cu tehnici avansate de modelare, echipa a estimat dozele de arsenic anorganic și riscurile pentru sănătate în șapte țări asiatice: Bangladesh, China, India, Indonezia, Myanmar, Filipine și Vietnam.
Riscurile pentru sănătate au fost calculate atât pentru efectele cancerigene, cât și pentru cele non-cancerigene. Estimările privind disponibilitatea orezului în anul 2021, raportate de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), au fost utilizate ca punct de plecare pentru evaluarea consumului de orez.
Proiecțiile studiului pentru anul 2050 indică o creștere accentuată a cazurilor de cancer, în special a cancerelor pulmonare și de vezică urinară. China este țara cu cele mai multe cazuri estimate — aproximativ 13,4 milioane — legate de expunerea la arsenic prin consumul de orez.
Ce măsuri de prevenție propune echipa de cercetători
„Pe baza constatărilor noastre, credem că există mai multe măsuri care ar putea contribui la reducerea expunerii la arsenic în viitor”, a subliniat Ziska. „Acestea includ eforturi de ameliorare a plantelor pentru a reduce absorbția de arsenic, îmbunătățirea gestionării solului în culturile de orez și practici mai bune de procesare. Astfel de măsuri, împreună cu inițiativele de sănătate publică axate pe educarea consumatorilor și monitorizarea expunerii, ar putea juca un rol esențial în atenuarea impactului schimbărilor climatice asupra consumului de orez.”
„Studiul nostru subliniază nevoia urgentă de acțiune pentru reducerea expunerii la arsenic din orez, mai ales pe măsură ce schimbările climatice continuă să afecteze securitatea alimentară globală”, a concluzionat Ziska.
