foto: Dreamstime/Ginasanders
Până în 2050, se estimează o reducere a recoltelor cu 8%, însă procentul ar putea depăși 20% dacă nu se reduc emisiile de dioxid de carbon, notează El Pais.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Randamentele culturilor agricole sunt sub amenințare. Până în 2050, se vor reduce cu 8% din cauza schimbărilor climatice și a încălzirii globale generate de emisiile de dioxid de carbon. Această scădere ar putea crește semnificativ în anii următori, ajungând la peste 20%, dacă emisiile continuă să crească necontrolat la nivel mondial. Cele mai afectate vor fi țările în curs de dezvoltare, unde nu există aceleași măsuri de control ca în economiile avansate, potrivit estimărilor FAO și altor organizații internaționale.
Ce trebuie făcut
Viitorul este sumbru, iar opiniile sunt împărțite cu privire la cine poartă responsabilitatea pentru această situație și cine ar trebui, în consecință, să facă cele mai mari eforturi pentru a evita un colaps și mai mare. Națiunile dezvoltate, care au impus deja obiective și controale mai stricte pentru a limita schimbările climatice, solicită măsuri suplimentare din partea economiilor emergente. Acestea, la rândul lor, se opun introducerii unor reguli mai severe, argumentând că acest lucru le-ar încetini dezvoltarea și subliniind că țările industrializate sunt principalii vinovați pentru situația actuală, deoarece în trecut au pus progresul economic înaintea protejării climei.
Studiile științifice sunt de acord că creșterea medie viitoare a temperaturilor cu câteva grade va însemna o capacitate mai mică, la nivel global, de a produce în aceleași condiții ca cele actuale. Noul context va aduce o scădere generalizată a randamentelor pe hectar, afectând în special culturile esențiale pentru alimentație. Reducerea va afecta toate regiunile lumii, indiferent de eforturile care s-ar putea depune în următorii ani pentru a combate această tendință de încălzire.
Analizele privind scăderea randamentelor agricole au fost realizate în peste 12.000 de regiuni din 55 de țări și s-au concentrat pe șase culturi fundamentale pentru alimentația populației: grâu, porumb, orez, orz, soia și manioc. Există între 70% și 90% șanse ca până la sfârșitul secolului să scadă randamentele pentru aceste șase alimente de bază.
Producția de porumb, cu 40% mai mică
Din cauza emisiilor ridicate de gaze poluante și a impactului acestora asupra încălzirii globale, se estimează că producția de porumb ar putea scădea cu până la 40% în Statele Unite, estul și centrul Chinei, sudul Africii și Orientul Mijlociu. În cazul grâului, pierderile ar fi între 15% și 25% în Europa, Asia și America de Sud, și între 30% și 40% în SUA, China, Rusia sau Canada.
Toate acestea se petrec într-un context deja provocator. În ciuda progreselor științifice importante în domeniul culturilor agricole — cum ar fi ameliorarea genetică, introducerea unor soiuri mai productive și rezistente la boli, ori tehnologii moderne de prelucrare a solului — producția globală de alimente se confruntă acum cu noi amenințări. Ea trebuie să asigure o ofertă alimentară suficientă pentru o populație în continuă creștere, dar și să satisfacă cererea tot mai mare din societățile dezvoltate sau în curs de dezvoltare.
Practici care au sărăcit pământul
Oferta globală de alimente este, de asemenea, legată de starea de sănătate a terenurilor agricole. În acest context, joacă un rol important tratamentele aplicate în anii anteriori – care pot fi responsabile pentru pierderea biodiversității – dar mai ales practicile pentru menținerea productivității solurilor. Spre deosebire de trecut, când tehnicile agricole tradiționale (bazate pe diversificarea, rotația și alternanța culturilor) erau dominante, în multe cazuri terenurile au fost supraexploatate, an de an. Acest lucru s-a realizat prin utilizarea intensă a îngrășămintelor, ceea ce a dus la mineralizarea solului, cu costuri tot mai mari în fiecare an pentru fertilizare și, pe termen mediu, la epuizarea pământului.
În fața acestei exploatări constante, deciziile revin fiecărui fermier. FAO avertizează că pământul nu este o proprietate a unui individ sau a unei generații, ci un patrimoniu moștenit, care trebuie conservat și menținut pentru a putea fi folosit de generațiile viitoare.
