„Sarmale şi serotonină”, volum lansat de antropologul cultural Camelia Burghele / O abordare antropologică a bucătăriei tradiţionale, dar şi o culegere de reţete de sarmale preluate din satele sălăjene

Colaj foto Colaj foto

O întrebare care stă pe buzele tuturor, de ce iubim sarmalele, îşi poate afla răspunsul joi, de la ora 18:00, la librăria Cărtureşti din Piaţa Victoriei din Timişoara unde are loc lansarea cărţii inedite, despre “Sarmale şi serotonină”, apărută la Editura Gastroart şi scrisă de etnolog şi antropolog cultural al Muzeului Satului Bănăţean, Camelia Burghele, transmite Agerpres.

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:

- articolul continuă mai jos -

Volumul prezintă o abordare antropologică a bucătăriei tradiţionale, dar şi o culegere de reţete de sarmale preluate din satele sălăjene. Când vorbim despre mâncare tradiţională, nu putem omite sarmalele. Fie că sunt cu mălai sau orez, cu carne tăiată din cuţit, cu afumătură sau fără, doar cu ceapă prăjită, cu cureki murat sau varză crudă, fierte pe marginea fiteului sau şpohertului în oale pântecoase de pământ, ne trimit mereu la savoarea mâncărurilor de altădată.

“Şi, să ne aliniem unui limbaj trendy, fără a fi maeştri bucătari (‘chefi’) la restaurante fancy din centru, gospodinele din satul tradiţional cunoşteau şi aplicau nenumărate tips and tricks pentru a le da un saft nemărginit, gustat şi degustat la nunţi, înmormântări şi în fiecare duminică. Sarmalele se găsesc în mijlocul unui mainstream cultural, orientat spre o incomensurabilă dorinţă a orăşeanului de a cunoaşte şi lăuda tradiţionalul”, transmite Camelia Burghele, pe o reţea de socializare.

Alături de autoare, la lansare vor vorbi scriitorii Adriana Babeţi şi Borco Ilin.

“Coasem chimeşi şi ii, apelăm la un design arhitectural ţărănesc şi la o amenajare interioară etno, gătim şi mâncăm ‘ca la bunica’, apelăm la leacuri băbeşti, vrăji şi ritualuri magice, ţinem sărbători tradiţionale, promovăm cultura satului tradiţional ca pe cel mai tare brand în materie identitară”, punctează, în cartea sa, etnologul Muzeului Satului Bănăţean.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *